Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Gherila Urbana

Miercuri, 12 Decembrie 2018

Ultimele comentarii

Constantin Dârzan tr
Individul ăsta este un INFRACTOR care face evaziun
Porniţi la drum! Sf
Parinte Filotei, Ieri un parinte de aici de la
Omul de afaceri Nico
Primarul Ionica nu stie ca strada P Ispirescu nu e
Fiica primarului Ion
NOILE SENTINTE din D
Statul trebuie sa recupereze banii de la falsii re
NOILE SENTINTE din D
Numai la Topoloveni sunt peste 50 de asemenea fals
PROTEST impotriva CE
Google prime supporter and leader of Alphabet, joi
PROTEST impotriva CE
Remarking on how certain inside and European contr
“PRESEI îi lipseşte
E puțin spus.. sinceritatea. personal, am constata
MARIA DINU trimite o
CATA NERUSINARE O ANALFABETA IMPARTE BANU LPUBLIC
Eduard Ciocnitu îi i
Acest ciocniți nu este decât un venetic ticălos si
Două FEMEI trebuie s
spagarele astea douadintre care una are telogie as
FUEGO plătit la PIT
MULTUMIM ARTISTULUI PAUL SURUGIU - FUEGO pentru to
Scandal în PMP Argeş
niste oportunisti acesti indivizi ,cei care au fon
Gelu Tofan îşi extin
Oferta excelenta pentru anul 2017. Minim 491,52 eu
RAPORT DNA Piteşti:
Cei doi, impreuna cu primarul de la Sulina au form
EXCLUSIV/ Liviu Drag
Oferta noua pentru anul 2017. Minim 491,52 euro. N
Traficanții de minor
http://www.mapn.ro/fotodb/20091211/IMG_5642
Traficanții de minor
Cum vine o ploicica mai serioasa e ca o mana cerea
Dosarul Mineriada, d
Câștiguri acasă! Avem planuri mari de dezvoltare!
Fiica primarului Ion
Liuta Draga -soacra, spune-le sa scrie ceva despre
Apartenența politică
Ma numesc Simion Romulus si sunt director la Scoal
Filaj acasă la magna
Cum se imbogatesc unii si altii in schimb fac FOAM
Marius Bălan, candid
Comunicarea destul de greioaie si plina de erori a
Este oficial! S-a în
notarita e cea mai potrivita dar nu stie ce o aste
Este oficial! S-a în
daca e cu doamna notar la primarie, nu mai pleaca
Este oficial! S-a în
mai bine puneti osu la munca sa vedem ce puteti fa
Este oficial! S-a în
Nu sunt toti comunisti#sunt multi care nu stiu pe
Este oficial! S-a în
sa vedem cum ii convingeti pe comunisti sa vina in
Este oficial! S-a în
felicitari pentru Mircea Andrei! Poate auzim si no

Cautare

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com
Banner
Banner

Supliment politic

Banner

Cele mai citite

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com
TRAFIC
Araxy Negoşanu: “Grădina de vară nu este o terasă unde să bei o bere”
Articole - Actualitate
Vineri, 31 August 2018 08:12

Despre cea mai nouă instituţie a judeţului Argeş, Centrul Cultural Judeţean (CCJ), am stat de vorbă cu managerul acesteia, Araxy Negoşanu. Am vorbit despre Centenar, Chemarea de Goleşti, binecunoscuta Flacără, primari, dar şi despre politică. Araxy Negoşanu este armeancă de origine, iar înainte a deveni şefa CCJ, a ocupat funcţii de conducere în cadrul Teatrului „Alexandru Davila” Piteşti.

# De ce a fost nevoie de înfiinţarea Centrului Cultural Judeţean Argeş?

Instituţia a fost înfiinţată anul trecut în luna mai, pentru ca judeţul Argeş să se reaşeze cultural. Existau structuri dispersate. Fanfara şi corurile erau la Teatru, Doina Argeşului era la Centrul de Conservare şi Promovare a Creaţiei Populare, iar toate acestea ar fi trebuit să ajungă sub aceeaşi umbrelă. Pe de altă parte, era necesară o coordonare metodologică a tot ce înseamnă cămine culturale, programe din judeţul Argeş. De la această idee s-a pornit. Într-un final, în luna mai 2017, a fost înfiinţat Centrul Judeţean Cultural, dar exclusiv ca instituţie de spectacole. Am adus Doina, Fanfara, Corul Ars Nova şi Corul de Copii Carmen Argessi, plus Ansamblul Dorul, care, între timp, nu mai face parte din cadrul instituţiei noastre. Deci avem muzică folclorică, muzică corală şi muzică de promenadă şi ceremonie.

# Cu Ansamblul Dorul ce s-a întâmplat de fapt?

Centrul Cultural Judeţean le-a propus pentru anul 2018 o structură de contracte part-time, de jumătate de normă, care să ne acopere necesarul de dansatori, dar domniile lor nu au fost de acord. Contractele le-au încetat de drept la 1 decembrie 2017 şi nu au mai dorit prelungirea acestora.

# S-au afiliat altor instituţii de cultură?

Nu. Au rămas de sine stătători, pentru că Ansamblul Dorul este înregistrat la OSIM pe numele domnului Cătălin Oancea.

# Cine sunt oamenii care se ocupă de cele patru structuri de cultură?

La conducerea Doinei Argeşului este dirijorul Virgil Iordache, având-o ca şefă de secţie pe renumita solistă Cristina Turcu Preda, la Fanfara Argeşului îl avem dirijor pe domnul Gheorghe Predoiu, la Corul Ars Nova- pe domnul Radu Titi, iar la Carmen Argessi pe doamna profesor Cornelia Ionescu.

# S-a tot discutat pe tema numărului de colaboratori, ca fiind mai mare decât cel al angajaţilor. Care este situaţia acum?

La acest moment, Doina Argeşului este exclusiv pe contracte individuale de muncă. Tot ce vedeţi ca şi colaboratori, sunt pe voluntariat. Fanfara Argeşului a rămas singura secţie colaboratoare. Cei de la Fanfară primesc o sumă fixă pentru toate activităţile pe care le prestează în cadrul unei luni de muncă.

# Aşadar, singura structură angajată a Centrului Cultural Judeţean este Doina Argeşului.

Exact. Dar şi ei, ca toţi ceilalţi, îşi pot găsi contracte part-time în altă parte, dar asta doar după ce-şi îndeplinesc obligaţiile contractuale faţă de Centrul Cultural Judeţean.

# Despre ce buget vorbim la Centrul Cultural Judeţean?

Este vorba de un buget total de 4.897.000 lei, din care 1.800.000 lei sunt cheltuieli de personal, 1.227.000 cheltuieli materiale, iar 1.870.000 cheltuieli de capital.

#Cine mai face parte din echipă?

Este contabilul şef şi şefa secţiei de la Doina Argeşului, eşalonul al doilea cum s-ar spune. Eu pot spune că sunt foarte mândră de copiii mei, aşa le spun eu colegilor. Sunt mândră atât de cei care răspund de partea artistică, cât şi de cei din colectivul administrativ, care sunt, realmente, o mânuţă de oameni. Ne completăm foarte bine şi suntem... toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Doina Argeşului este chiar o formaţie de renume naţional, iar în ultima vreme chiar am reuşit să aducem în rândurile noastre tineri extrem de talentaţi, care cu siguranţă vor face carieră şi de care se va auzi în ţară şi peste hotare.

# Dar cum au primit primarii această nouă instituţie de cultură?

Chiar au primit-o foarte bine, în sensul că sperau să le vin în întâmpinare în primul rând cu nişte sfaturi de coordonare a activităţii lor culturale. Pe de altă parte, cu un ajutor efectiv în organizarea zilelor comunelor şi a altor festivaluri. Exact asta a făcut Centrul Cultural Judeţean. Mai mult decât atât, după cum bine ştiţi, Consiliul Judeţean împreună cu Centrul Cultural Judeţean au iniţiat proiectul Flacăra Centenarului. Dintr-un proiect judeţean, a ajuns să fie un proiect naţional şi mai mult decât asta, a ajuns până în Basarabia. Flacăra, odată aprinsă la Conacul Goleştilor pe 23 ianuarie,  a fost dusă în toate localităţile judeţului. Primarii au primit extraordinar de bine această iniţiativă. Pentru că în acest fel am demonstrat că ţelul nostru este cel de a fi aproape de oameni. Nu a fost o acţiune care să-i oblige pe ei la cheltuieli suplimentare. Toate cheltuielile au fost asigurate exclusiv de Consiliul Judeţean şi de Centrul Judeţean Cultural, iar domniile lor au avut bucuria de a strânge laolaltă comunitatea. Comunităţile au văzut că le suntem aproape şi că ne interesează să le aducem un omagiu înaintaşilor noştri, să le aprindem o lumânare, să îi pomenim, apoi să predăm ştafeta tinerei generaţii şi să reamintim adevărata istorie naţională a românilor.

# S-au cheltuit mulţi bani cu această acţiune?

Nu. Cred că rezultatul înregistrat este cu mult mai preţios decât banii care s-au cheltuit. Cheltuiala a însemnat transportul fanfarei în comunitatea respectivă şi cele o sută de steguleţe pe care le împărţim. Şi mai aprindem câte o lumânare. Cheltuielile sunt foarte reduse pentru că slujba de pomenire nu necesită bani, ceremonialul de aprindere nu înseamnă nimic în bani. Şi, oricum, fanfara face parte din Centrul Cultural Judeţean, deci nu se fac şi alte cheltuieli suplimentare.

# În câte localităţi a ajuns Flacăra Centenarului?

În circa 60 de localităţi. Sper ca până la finele anului să ajungem în majoritatea localităţilor. Ar fi 110.

# Au fost toţi primarii deschişi pentru această acţiune?

Nu chiar toţi, toţi, dar majoritatea au fost. În septembrie, avem o lună plină din această perspectivă. Vom merge la Mioarele, Vlădeşti, Coşeşti, Miroşi, Bughea de Jos, Rucăr, Stâlpeni, Lunca Corbului, Priboieni, Băiculeşti, Valea Mare Pravăţ, Mihăieşti, Godeni şi probabil Bascov. Uşor uşor, ne apropiem să acoperim tot judeţul sau măcar în mare parte.

# Primarul trebuie să solicite aprinderea flăcării sau cum se procedează?

Cădem de comun acord. Ori cu ocazia zilei de comună- cele care au o astfel de manifestare- ori se alege o altă dată, la solicitarea primarilor.

# A cui a fost ideea Flăcării Centenarului?

A fost ideea domnului preşedinte al Consiliului Judeţean, Dan Manu. Iar punctul terminus al acestei acţiuni este 1 decembrie la Alba Iulia. S-au făcut deja demersurile la nivel de Consiliu Judeţean şi de administraţie ca să fim prezenţi acolo cu delegaţia oficială, pentru a preda Flacăra Centenarului la Alba Iulia.

# Ce alte activităţi mai sunt de menţionat, prin prisma Centenarului?

Am mai avut un concurs de desene intitulat „România de la Argeş”, care s-a vernisat la 1 iunie la Conacul Goleştilor. Am descoperit foarte mulţi copii talentaţi de la Câmpulung şi de la Curtea de Argeş. Au fost spectacole folclorice. Urmează să derulăm un proiect finanţat de Ministerul Culturii intitulat „CINEMArele Război” cu proiecţii de filme, cu tematica primului război mondial, filme exlusiv româneşti, cu care vom face un periplu atât în Piteşti cât şi în celelalte localităţi din judeţ. Vom alege un număr de 10 localităţi. Ca şi adresabilitate, ne interesează toate categoriile sociale şi de vârstă, dar cu preponderenţă segmentul de elevi din mediul rural. Vor fi proiecţii gratuite. Acelaşi considerent s-a aflat şi la baza iniţierii programului Respect pentru Valorile Naţionale. Să oferim repere tinerei generaţii.

# Ca urmare a acestor cţiuni, există un feedback la nivelul tinerilor?

Să vă dau un singur exemplu. La Grădina de Vară am avut o seară cu proiecţia Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război, o altă seară cu Moromeţii, alta cu Mama de Elisabeta Bostan. Vreau să vă spun că din circa 250 de spectatori, peste jumătate erau tineri. Liceeni. Este un feedback bun care îmi dă speranţe că la anul va putea fi şi mai bine. Şi în comune, la evenimentele noastre, jumătate sunt copii, tineri, deşi comunităţile sunt uşor îmbătrânite.

# Ce ne puteţi spune despre Chemarea de la Goleşti?

Este o acţiune care aparţine exclusiv tot domnului preşedinte Dan Manu. Vine în completarea Flăcării Centenarului. S-a ajuns la această manifestare, pentru că am ajuns cu toţii să conştientizăm că trăim într-o lume dezbinată. Discutăm foarte mult de unire, de centenar, când noi suntem de fapt într-o mare dezunire. La proiectul Chemarea de la Goleşti s-a lucrat mai mult de trei luni. În niciun caz nu a apărut ca urmare a ceea ce s-a întâmplat în stradă. A fost gândit pentru a demonstra dorinţa că trebuie să fim uniţi, dacă vrem să mai facem ceva în această ţară.

# Domnul Manu a avut un discurs, catalogat ori extrem de solemn ori foarte  pompos.

Au fost „n” variante de discurs. Tema a fost dată academicienilor de la Academia Română, iar fiecare a venit cu câte o variantă. Până la urmă s-a ajuns la ceea ce ştiţi. Pentru tot ce s-a întâmplat la Goleşti, noi, echipa de organizare, am avut zeci de întâlniri. Totul a fost lucrat la punct şi virgulă. Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării.

# Care credeţi că a fost efectul Chemării de la Goleşti?

A fost un moment foarte elegant, care nu ar fi trebuit să lase loc interpretărilor de niciun fel sau speculaţiilor politice, ceea ce se tot încearcă. Lumea nu pricepe că la un moment dat se întâmplă, calendaristic, nişte lucruri. Asta, indiferent de partidul care se află la putere. Cum au fost acuzaţiile că: voi, cei de la PSD aţi confiscat Centenarul. Centenarul s-a nimerit cu PSD la guvernare. Dacă, de exemplu, era PNL-ul la guvernare, se organiza pe timpul lor. Sunt lucruri care se întâmplă pur şi simplu. Revenind, s-a încercat prin această Chemare de la Goleşti, o chemare la reconciliere.

# S-a şi reuşit?

Nu ştiu. Să sperăm că da. Vom vedea.

# Referitor la acordarea titlurilor de cetăţeni de onoare, de fii şi fiice, nu cumva suntem în acelaşi registru ca în fiecare an? Mircea Diaconu, Răzvan Theodorescu, ne învârtim de mult timp în jurul acestor personaje.

Anul viitor va fi altceva. Anul acesta a fost tematica legată de cultură şi artă, de aceea vorbim de domnii Mircea Diaconu, academicianul Răzvan Theodorescu şi aşa mai departe. Anul trecut am avut Fabricat în Argeş şi am adus în faţă toate firmele importante din Argeş.

# Mă refer la oameni din realitatea actuală argeşeană din domenii precum sănătate, învăţământ, oameni poate anonimi dar cu rezultate, care trebuie ştiuţi şi premiaţi chiar şi la categoria de fii, fiice, cetăţeni...

Acest lucru s-a încercat şi cred că s-a şi reuşit la Gala 10 pentru Argeş de anul trecut. Asta se va face şi în acest an. Şi sper ca anul acesta Gala 10 pentru Argeş să se desfăşoare în noua sală de spectacole de la Centrul Cultural Judeţean, în fosta sală de cinema Lumina.

# În ce stadiu sunt lucrările?

S-au făcut peste 50% din lucrări. Un termen realist de finalizare este undeva la jumătatea lunii noiembrie. Este o investiţie de circa 400.000 de euro. Am făcut şi o extindere, în sensul că am închis cele două terase laterale. Va fi o sală multifuncţională, cochetă, de 200 de locuri. Scaunele vor putea fi scoase, astfel încât sala să fie pretabilă pentru diverse activităţi. Deocamdată, ne ajută Grădina de Vară, care, pe partea de investiţii, este cea mai mare realizare a Centrului Cultural Judeţean Argeş.

# Cât s-a investit în Grădina de Vară?

100.000 de euro.

# De ce nu este deschisă şi pe timp de zi?

Dacă noi vom avea solicitări pentru derularea de diverse activităţi, Grădina de Vară poate fi deschisă cu cel mai mare drag şi pe timp de zi. Dar ca s-o ţii deschisă doar ca lumea să iasă la promenadă, să se aşeze pe bănci, nu avem cum. Pe de o parte, nu avem personalul tehnic necesar care să supravegheze, iar pe de altă parte este totuşi o sală de spectacole, nu este o terasă unde să stai să bei o bere. Dar, anul acesta, cât timp nu avem nişte tarife de închiriere, dar şi pentru promovarea locului, suntem deschişi pentru orice cerere pentru a o oferi gratuit spre folosinţă.

# Se aude că aveţi gânduri de a intra în politică. Aveţi astfel de gânduri?

Mă amuză întrebarea. Nu am de gând să intru în politică. Dacă voiam carieră politică, aveam posibilitatea s-o fac în urmă cu 25 de ani, când mi-am început cariera profesională la Camera Deputaţilor (n.r. în cadrul cabinetului parlamentar al lui Varujan Vosganian) şi nu m-ar fi oprit nimic în direcţia respectivă.

# Rămâneţi în zona de implicare culturală...

Implicată voi fi întotdeauna, sută la sută şi cu pasiune. Căile Domnului sunt nebănuite în viaţă. Iniţial, când am vrut să optez pentru o facultate, am vrut să fac teatru. Am ajuns însă să studiez Dreptul şi Psihologia. Viaţa a făcut în aşa fel ca după terminarea facultăţii, să fiu angajată, culmea, în teatru. Aici am rămas în funcţii mai mult de 20 de ani. Probabil că îmi era dat să fac ceva în domeniul artei. Am cochetat şi cu scena, ca prezentator la varii evenimente şi iată-mă acum, după mai bine 25 de ani, tot în domeniul culturii. Nu ştiu dacă voi ieşi la pensie din cultură.

araxy negosanu

Hits: 5802
Comments (0)Add Comment

Write comment

busyscroll back to top
 
Joomla Templates by JoomlaVision.com