Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Gherila Urbana

Marţi, 18 Iunie 2019

Ultimele comentarii

Constantin Drzan treb
Individul ?sta este un INFRACTOR care face evaziun
Porni?i la drum! Sf
Parinte Filotei, Ieri un parinte de aici de la
Omul de afaceri Nico
Primarul Ionica nu stie ca strada P Ispirescu nu e
Fiica primarului Ion
NOILE SENTINTE din D
Statul trebuie sa recupereze banii de la falsii re
NOILE SENTINTE din D
Numai la Topoloveni sunt peste 50 de asemenea fals
PROTEST impotriva CE
Google prime supporter and leader of Alphabet, joi
PROTEST impotriva CE
Remarking on how certain inside and European contr
PRESEI i lipse?te si
E pu?in spus.. sinceritatea. personal, am constata
MARIA DINU trimite o
CATA NERUSINARE O ANALFABETA IMPARTE BANU LPUBLIC
Eduard Ciocnitu i ia
Acest ciocni?i nu este dect un venetic tic?los si p
Dou? FEMEI trebuie s
spagarele astea douadintre care una are telogie as
FUEGO pl?tit la PIT
MULTUMIM ARTISTULUI PAUL SURUGIU - FUEGO pentru to
Scandal n PMP Arge?,
niste oportunisti acesti indivizi ,cei care au fon
Gelu Tofan ?i extinde
Oferta excelenta pentru anul 2017. Minim 491,52 eu
RAPORT DNA Pite?ti:
Cei doi, impreuna cu primarul de la Sulina au form
EXCLUSIV/ Liviu Drag
Oferta noua pentru anul 2017. Minim 491,52 euro. N
Trafican?ii de minor
http://www.mapn.ro/fotodb/20091211/IMG_5642
Trafican?ii de minor
Cum vine o ploicica mai serioasa e ca o mana cerea
Dosarul Mineriada, d
C?tiguri acas?! Avem planuri mari de dezvoltare! Ne
Fiica primarului Ion
Liuta Draga -soacra, spune-le sa scrie ceva despre
Apartenen?a politic?
Ma numesc Simion Romulus si sunt director la Scoal
Filaj acas? la magna
Cum se imbogatesc unii si altii in schimb fac FOAM
Marius B?lan, candid
Comunicarea destul de greioaie si plina de erori a
Este oficial! S-a nfi
notarita e cea mai potrivita dar nu stie ce o aste
Este oficial! S-a nfi
daca e cu doamna notar la primarie, nu mai pleaca
Este oficial! S-a nfi
mai bine puneti osu la munca sa vedem ce puteti fa
Este oficial! S-a nfi
Nu sunt toti comunisti#sunt multi care nu stiu pe
Este oficial! S-a nfi
sa vedem cum ii convingeti pe comunisti sa vina in
Este oficial! S-a nfi
felicitari pentru Mircea Andrei! Poate auzim si no

Cautare

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com
Banner
Banner

Supliment politic

Banner

Cele mai citite

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com
  • 7 zile

  • 30 zile

TRAFIC
Articole - Actualitate
Joi, 28 Martie 2019 12:36

#  Justi?ia din Romnia nu poate fi supus? unui referendum, pentru c? ntr-un stat democratic ea trebuie s? fie independent? iar prin organizarea unei consult?ri populare pe aceast? tem? n ziua Alegerilor Europarlamentare se ncalc? principiul separa?iei puterilor n Stat, a declarat ieri la Cotroceni vicepre?edinta Tribunalului Arge?, n cadrul ntlnirii magistra?ilor cu pre?edintele Iohannis, pe tema referendumului

# In situa?ia n care va convoca totu?i un Referendum, s? ntrebe poporul romn: Este necesar? demiterea din orice func?ie public? a tuturor celor care din 2009 ?i pn? n 2016 au elaborat ?i semnat protocoalele de colaborare secret? ntre SRI ?i institu?iile din sfera justi?iei???, mai spune Mariana Vrg?


Ieri, 27 martie 2019, ora 17, la Palatul Cotroceni, pre?edintele Klaus Iohannis s-a ntlnit cu reprezentan?ii magistra?ilor ?i ai asocia?iilor profesionale. La aceste consult?ri a participat ?i doamna judec?tor MARIANA VRG?, din partea Asocia?iei Magistra?ilor din Romnia, vicepre?edinte al Tribunalul Arge? (n prezent cu atribu?ii de pre?edinte al acestei instante). n deschidere, pre?edintele Klaus Iohannis anun?at scopul ntlnirii, mai exact  situa?ia actuala din sistemul judiciar determinata si de modific?rile recente si succesive aduse legilor justi?iei, preciznd c? prin aceasta ?i exercit? rolul de mediator. n acest context, dezbaterile s-au centrat pe cteva teme de actualitate, respectiv: independen?a justi?iei, sec?ia pentru Investigarea Infrac?iunilor din Justi?ie, Inspec?ia Judiciar?, convocarea de c?tre pre?edintele Klaus Iohannis a unui referendum pentru Justi?ie odat? cu alegerile Europarlamentare din 26 mai 2019, dup? cum se arat? n comunicatul de pres? al Tribunalului Arge?, trimis redac?iei.

# Independen?a instan?elor

Judec?tor Mariana Vrg?: Pre?edintele a apreciat c? pn? n 2017, justi?ia func?iona ?i rapoartele MCV erau pozitive, unii participan?i amintind ns? de existen?a Protocoalelor secrete pe justi?ie, care au produs abuzuri, au frnt destine ?i de care nu se aminte?te. n ceea ce prive?te Independen?a justi?iei, am afirmat c? aceasta trebuie s? se reflecte la nivelul legisla?iei n cele dou? componente ale sale, respectiv independen?a institu?ional? ?i independen?a judec?torului. Independen?a instan?elor este consacrat? prin art. 126 alin. (1) din Constitu?ia Romniei, potrivit c?ruia Justi?ia se realizeaz? prin nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i prin celelalte instan?e judec?tore?ti stabilite de lege. Aceasta presupune c?, n realizarea actului de justi?ie, judec?torii nu pot fi influen?a?i de puterea executiv? sau legislativ?.

# Curtea Constitu?ional?, garant major al independen?ei justi?iei

Judecator Mariana Vrg?: De asemenea, independen?a judec?torilor este garantat? constitu?ional. Conform art. 124 alin. (3) din Constitu?ia Romniei, judec?torii sunt independen?i ?i se supun numai legii. Curtea Constitu?ional? a precizat, n Decizia nr. 2/11 ianuarie 2012, c? independen?a judec?torilor, att din punct de vedere func?ional (n raporturile cu reprezentan?ii puterii legislativ? ?i executiv?), ct ?i personal (respectiv al statutului care trebuie s? i se acorde judec?torului prin lege), reprezint? o garan?ie destinat? nf?ptuirii unei justi?ii independente, impar?iale ?i egale, n numele legii.

# Principiul independen?ei nu se aplic? procurorilor

Judecator Mariana Vrg?: Principiul independen?ei nu este aplicabil procurorilor n aceea?i m?sur? ca judec?torilor. Procurorii, spre deosebire de judec?tori, ?i desf??oar? activitatea potrivit principiului controlului ierarhic ?i sub autoritatea ministrului justi?iei. Conform art. 132 alin. (1) din Constitu?ia Romniei, Procurorii ?i desf??oar? activitatea potrivit principiului legalit??ii, al impar?ialit??ii ?i al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi?iei. O prevedere similar? exist? ?i n art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar?. A?adar, procurorul este parte a unei structuri ierarhice, principiul controlului ierarhic diferen?iind statutul procurorilor de cel al judec?torilor. Subliniem c?, potrivit art. 124 alin. (3) din Constitu?ia Romniei, judec?torii sunt independen?i ?i se supun numai legii.

# Despre infrac?iunile din Justi?ie

Judecator Mariana Vrg?: Cu privire la Sec?ia pentru Investigarea Infrac?iunilor din Justi?ie, aducem urm?toarele preciz?ri,  subliniate ?i la ntlnirea cu Pre?edintele: O astfel de structur? a existat, respectiv, prin Ordinul procurorului sef al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie nr. 10/31 ianuarie 2014 a fost nfiin?at Serviciul de combatere a corup?iei n justi?ie, ce are competenta de a investiga toate infrac?iunile de corup?ie pretins a fi s?vr?ite de c?tre judec?tori ?i procurori.

Ulterior, prin Ordinul ministrului justi?iei nr. 1.643/C din 15 mai 2015 ?i ca urmare a avizului dat de Sec?ia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost aprobat Regulamentului de ordine interioar? al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie. n art. 4 alin. (2) lit. a) din Regulament se men?ioneaz? explicit acest Serviciu: La nivel central, Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie este organizat? n sec?ii, servicii, birouri ?i alte compartimente de activitate. n cadrul Sec?iei de combatere a corup?iei exist? Serviciul pentru efectuarea urm?ririi penale n cauze de corup?ie ?i Serviciul de combatere a corup?iei n justi?ie.

De remarcat c? nimeni nu a luat atitudine la acel moment, cu privire la eventuale abuzuri asupra magistra?ilor, prin acest serviciu!

Prin art. 881alin. (1) din Legea pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar?, adoptat? de Senatul Romniei la data de 26 martie 2018, se nfiin?eaz? Sec?ia pentru Investigarea Infrac?iunilor din Justi?ie, n cadrul Parchetului de pe lng? nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Aceast? Sec?ie are competen?a exclusiv? de a efectua urm?rirea penal? pentru infrac?iunile s?vr?ite de judec?tori ?i procurori, inclusiv judec?torii ?i procurorii militari ?i cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Att procurorii din aceste func?ii de conducere, ct ?i procurorii din func?iile de execu?ie sunt numi?i de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a unui concurs. Condi?iile de desf??urare a concursului pentru procurorul ?ef ?i procurorul ?ef adjunct sunt prev?zute n art. 883. De asemenea, procedura recrut?rii prin concurs a celorlal?i procurori la aceast? Sec?ie a fost reglementat? prin art. 885 alin. (1)-(12), cu men?iunea c? aceasta va fi detaliat? ntr-un regulament care va fi aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Prin compara?ie cu procedura anterioar? de recrutare a procurorilor la Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie, se poate observa o cre?tere vizibil? a transparen?ei, condi?ii mai severe pentru participarea la concurs (vechime efectiv? n func?ia de procuror de cel pu?in 18 ani) ?i o mai mare complexitate a procedurii de selectare a procurorilor. Toate aceste elemente vin s?  serveasc? unui scop necesar: buna preg?tire ?i experien?a suficient? pentru ndeplinirea atribu?iilor profesionale. Concluzia este sus?inut? ?i de faptul c? procurorii din aceast? Sec?ie pot efectua urm?rirea penal? inclusiv cu privire la judec?tori de la cur?ile de apel ?i la judec?tori de la nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Elementele men?ionate ?in, a?adar, ?i de independen?a judec?torului.

Prin Decizia nr. 33/23 ianuarie 2018, Curtea Constitu?ional? a stabilit urm?toarele: Sub aspectul nfiin??rii Sec?iei pentru Investigarea Infrac?iunilor din Justi?ie, la nivelul celui mai nalt parchet na?ional, Curtea re?ine c? aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investiga?ie, ?i constituie o garan?ie legal? a principiului independen?ei justi?iei, sub aspectul componentei sale individuale, independen?a judec?torului. Se asigur?, pe aceast? cale, o protec?ie adecvat? a magistra?ilor mpotriva presiunilor exercitate asupra lor, mpotriva abuzurilor s?vr?ite prin sesiz?ri/denun?uri arbitrare ?i se asigur? o practic? unitar?, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urm?rire penal? pentru infrac?iunile s?vr?ite de magistra?i.

Un subiect sensibil a fost despre Inspec?ia judiciar?, unii participan?i reclamnd situa?ii inexistente ?i prezentnd lucruri nereale, cu privire la numirea inspectorului ?ef.

Astfel, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea de modificare ?i completare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Inspec?ia Judiciar? a r?mas s? func?ioneze ca structur? cu personalitate juridic?, n cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform art. 67 alin. (1), inspectorul-?ef este numit de Plenul Consiliului, n urma unui concurs, iar conform art. 67 alin. (5) poate fi revocat tot de Plenul Consiliului. n art. 70 alin. (1) s-a prev?zut c? inspectorii judiciari sunt numi?i n func?ie de inspectorul-?ef, n urma unui concurs organizat de Inspec?ia Judiciar?.

Art. 69 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care confirm? independen?a opera?ional? ?i autonomia Inspec?iei Judiciare nu a fost modificat. Acest text are urm?torul con?inut: Inspectorul ?ef al Inspec?iei Judiciare nu solicit? ?i nu prime?te instruc?iuni de la nicio autoritate, institu?ie sau persoan? n realizarea atribu?iilor sale referitoare la declan?area, desf??urarea ?i valorificarea controalelor, cu excep?ia situa?iilor prev?zute de prezenta lege. Aceste dispozi?ii au r?mas n aceea?i form? ?i dup? controlul de constitu?ionalitate exercitat a priori, de Curtea Constitu?ional?, prin Decizia nr. 61/13 februarie 2018., mai spune vicepresedinta Tribunalului Arges in comunicatul de presa.

# Este necesar? demiterea celor care au semnat protocoale secrete?

Iata pozi?ia conducerii Tribunalului Arge? n privin?a referendumului pe justi?ie: Cu privire la convocarea de c?tre pre?edintele Klaus Iohannis a unui referendum pentru Justi?ie odat? cu alegerile Europarlamentare din 26 mai 2019, am afirmat c? justi?ia din Romnia nu poate fi supus? unui referendum, c? ntr-un stat democratic ea trebuie s? fie independent? iar prin organizarea unei consult?ri populare pe aceast? tem? n ziua Alegerilor Europarlamentare se ncalc? principiul separa?iei puterilor n Stat. Pe de alt? parte, unii dintre noi am rugat pre?edintele, n situa?ia n care va convoca totu?i un Referendum, s? ntrebe poporul romn: Este necesar? demiterea din orice func?ie public? a tuturor celor care din 2009 ?i pn? n 2016 au elaborat ?i semnat protocoalele de colaborare secret? ntre SRI ?i institu?iile din sfera justi?iei??? Concluzia domnului pre?edinte Klaus Iohannis a fost aceea c? va face totul pentru independen?a justi?iei ?i va mai organiza astfel de ntlniri., se mai arata n comunicatul de presa remis redac?iei.

Foto- vicepresedinta Tribunalului Arges, judecator Mariana Varga, prezenta la intalnirea cu presedintele Iohannis

 poza12.jpg

Hits: 4398
Comments (0)Add Comment

Write comment

busyscroll back to top
 
Joomla Templates by JoomlaVision.com