|
# Nicuț așteaptă să presteze muncă în folosul comunității, deși este posibil să nu fie apt de muncă. Este bătrân și bolnav. Chiar și așa, afirmațiile sale privind condamnarea în dosarul Inundațiilor par foarte curajoase și asumate
# Problema numărul unu în cazurile lui Nicuț, Călin Andrei și Ion Ștefan de la Budeasa nu este de fapt condamnarea, ci prejudiciile fabuloase pe care nu au de unde să le scoată!
Fostul primar al municipiului Curtea de Argeş, Gheorghe Nicuţ, susține că ar semna din nou, dacă ar fi cazul, pentru reabilitarea şcolilor din oraș, semnătură păguboasă, care i-a adus o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare. Este vorba de „Dosarul şcolilor” în care a fost condamnat – la 7 ani şi 8 luni de închisoare cu executare – şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu.
Ca urmare a acestei condamnări, Gheorghe Nicuţ îşi pierde pentru o perioadă o parte din drepturile cetățenești și electorale, fiind obligat să presteze și 100 zile de muncă voluntară în folosul comunităţii la primăriile din Curtea de Argeş sau Valea Iaşului. Partea mai proastă pentru fostul primar este aceea că va trebui să achite prejudiciul de 880.249 euro în solidar cu alţi 5 condamnaţi, plus 5.000 lei cheltuieli de judecată.
# „Sunt gata să fac orele de muncă în folosul comunității!”
După inundaţiile din 2005, autorităţile au luat în calcul alocarea de resurse financiare pentru reabilitarea a 200 de şcoli la nivel național, dintre care 185 au primit finanţare. Dintre acestea, doar cele patru școli reabilitate în Argeş au intrat în atenția organelor de urmărire penală. Nicuţ afirmă că hotărârea de Guvern pentru alocarea resurselor era emisă doar pentru şcolile din localităţile afectate de inundaţii, iar la data de 15 septembrie 2005 a fost emisă o hotărâre a Executivului conform căreia Curtea de Argeş era considerat oraş afectat de inundaţii. În plus, la acea vreme, conducerea Şcolii generale „Carol I” era asediată de plângerile părinților care nu mai voiau să îşi trimită copiii la cursuri până ce imobilul nu era consolidat. În paralel, arhitectul Eugen Ivănescu a prezentat în instanţă că atât şcoala respectivă, cât şi Grădiniţa Nr. 4 riscau să se prăbușească fără intervenţia de la momentul respectiv. Niciunul dintre aceste aspecte nu au fost însă luate în considerare de instanță. „Chiar şi acum aş semna din nou, fără ezitare, pentru că aş avea liniştea sufletească dată de faptul că nu mai riscă ceva copiii care învaţă în acele imobile şcolare, salvate de la dispariţie! Consider că mi s-a făcut o nedreptate prin această sentinţă, în care nu este evidenţiat niciun prejudiciu şi tocmai de aceea sunt convins că adevărul va ieşi la iveală. Sunt gata să fac şi orele de muncă în folosul comunităţii, deoarece toată viaţa mi-am dedicat-o acestui scop, dar nu pot spune de unde am să plătesc banii care mi se impută, pentru că nu-i am!” - a declarat Gheorghe Nicuţ.
# Primarul Dincuță a scăpat de munca de jos, pentru că nu era…apt
Conform secretarului primăriei Curtea de Argeș, în cazul în care fostul edil va fi declarat apt din punct de vedere medical pentru muncă, acesta este așteptat să-și “ispășească” cele 100 de ore, în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală. La toaletat spațiile verzi, plantat arbuști, salubritate stradală ori plombat străzi – acestea sunt domeniile în care Nicuț poate executa muncă în folosul comunității. Chiar dacă declară că este gata de muncă, Gheorghe Nicuț are nevoie de un certificat medical din care să reiasă că poate îndeplini muncile fizice care urmează să-i fie repartizate. În vârstă de 70 de ani și supus mai multor operații după ce a fost diagnosticat cu cancer, fostului edil îi va fi foarte ușor să obțină derogare medicală de la efecturea muncii în folosul comunității. Pe această rețetă a pariat și fostul primar al comunei Corbeni, Daniel Dincuță, care nu a trecut vizita medicală și astfel a fost scutit de cele 100 de ore de muncă “rușinoasă”.
În acest moment însă, nici Nicuț și nici primăria Curtea de Argeș nu au primit de la judecători, conform legii, inștiințarea cu decizia și motivarea în baza căreia fostul primar să fie chemat la muncă.
# Călin, Ștefan și Frătică în stend-by
Chiar dacă săptămâna trecută primarii din Câmpulung și Budeasa erau informați de Prefectură că mandatele lor urmează să înceteze înainte de termen, ca efect al condamnărilor, se pare că “agonia” edililor încă în funcție continuă pentru încă o lună ori chiar trei. Asta deoarece Prefectura nu poate emite ordinul de încetare a mandatului și vacantarea funcției, decât după ce primește motivarea sentinței, iar aceasta întârzie să apară. Conform legii, în termen de 30 de zile, Curtea de Apel Bucureşti întocmeşte motivarea sentinţei de condamnare şi o comunică Primăriei. În baza acesteia, secretarul primăriei redactează referatul pe care îl va înainta Prefecturii, iar în baza acestuia prefectul poate emite ordinul de încetare de drept a mandatului. Prefectul are un termen de 90 de zile în care poate emite acest ordin, în baza căruia se organizează alegeri anticipate. O soluție pentru scurtarea acestui proces birocratic poate fi demisia de onoare a primarului condamnat, din moment ce revocarea mandatului este o chestiune de timp.
# Călin Andrei este oficial sărac
Călin Andrei a demisionat, la trei zile de la condamnare, din funcțiile de vicepreședinte al organizației PNL Argeș și din cea de președinte al organizației municipale Câmpulung, renunțând totodată și la calitatea de membru al PNL. A fost un gest mai mult formal, întrucât statutul PNL prevede că orice membru care a primit o condamnare definitivă își pierde calitatea de membru al partidului. Pe lângă pierderea mandatului de primar, cea mai aspră parte a condamnării o reprezintă plata prejudiciului calculat la aproximativ 150.000 euro, inclusiv cheltuielile de judecată. Potrivit declaraţiei de avere, Călin Andrei se numără printre cei mai săraci primari, deși ocupă această funcție din 2000. Conform declarației de avere, Călin Andrei deține o asigurare de viaţă la ING, din 1998, în valoare de 23.500 lei şi bani în valoare de 12.000 de euro. Nu deține (poate nu pe numele său) maşină, terenuri sau case pe care să le vândă, ci doar un apartament cu trei camere, moştenit, pe care îl împarte cu sora sa. În situația edilului Călin Andrei se află și colegul de suferință din același dosar, Ioan Ștefan de la Budeasa, dar și Ion Popa, primarul comunei Sâlpeni, chiar dacă inițial acesta nu a fost luat în vizor de Prefectură.
# Nicuț are, dar nu cât trebuie
Nicuț stă mai bine la capitolul avere decât edilul din Câmpulung. Conform ultimei sale declarații de avere, datată 2012, acesta deține două case, un Mercedes și mai multe terenuri agricole și intravilane. Majoritatea sunt moșteniri sau achiziții făcute în anul 2009. Revenind, doar după ce vor sosi, atunci când vor sosi, la Prefectură motivațiile sentințelor, juriștii vor ști exact care sunt pașii de urmat pentru fiecare primar condamnat în “Dosarul Inundațiilor”. Și peripețiile penale ale primarului suspendat Tudor Pendiuc sau Florin Frătică, arestați preventiv, sunt monitorizate de prefect, care a cerut de asemenea informații privind situația juridică și posibila suspendare a edilului de la Bradu. (Mihai Marian)
 
|
