Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Gherila Urbana

Sâmbătă, 17 Noiembrie 2018

Ultimele comentarii

Constantin Dârzan tr
Individul ăsta este un INFRACTOR care face evaziun
Porniţi la drum! Sf
Parinte Filotei, Ieri un parinte de aici de la
Omul de afaceri Nico
Primarul Ionica nu stie ca strada P Ispirescu nu e
Fiica primarului Ion
NOILE SENTINTE din D
Statul trebuie sa recupereze banii de la falsii re
NOILE SENTINTE din D
Numai la Topoloveni sunt peste 50 de asemenea fals
PROTEST impotriva CE
Google prime supporter and leader of Alphabet, joi
PROTEST impotriva CE
Remarking on how certain inside and European contr
“PRESEI îi lipseşte
E puțin spus.. sinceritatea. personal, am constata
MARIA DINU trimite o
CATA NERUSINARE O ANALFABETA IMPARTE BANU LPUBLIC
Eduard Ciocnitu îi i
Acest ciocniți nu este decât un venetic ticălos si
Două FEMEI trebuie s
spagarele astea douadintre care una are telogie as
FUEGO plătit la PIT
MULTUMIM ARTISTULUI PAUL SURUGIU - FUEGO pentru to
Scandal în PMP Argeş
niste oportunisti acesti indivizi ,cei care au fon
Gelu Tofan îşi extin
Oferta excelenta pentru anul 2017. Minim 491,52 eu
RAPORT DNA Piteşti:
Cei doi, impreuna cu primarul de la Sulina au form
EXCLUSIV/ Liviu Drag
Oferta noua pentru anul 2017. Minim 491,52 euro. N
Traficanții de minor
http://www.mapn.ro/fotodb/20091211/IMG_5642
Traficanții de minor
Cum vine o ploicica mai serioasa e ca o mana cerea
Dosarul Mineriada, d
Câștiguri acasă! Avem planuri mari de dezvoltare!
Fiica primarului Ion
Liuta Draga -soacra, spune-le sa scrie ceva despre
Apartenența politică
Ma numesc Simion Romulus si sunt director la Scoal
Filaj acasă la magna
Cum se imbogatesc unii si altii in schimb fac FOAM
Marius Bălan, candid
Comunicarea destul de greioaie si plina de erori a
Este oficial! S-a în
notarita e cea mai potrivita dar nu stie ce o aste
Este oficial! S-a în
daca e cu doamna notar la primarie, nu mai pleaca
Este oficial! S-a în
mai bine puneti osu la munca sa vedem ce puteti fa
Este oficial! S-a în
Nu sunt toti comunisti#sunt multi care nu stiu pe
Este oficial! S-a în
sa vedem cum ii convingeti pe comunisti sa vina in
Este oficial! S-a în
felicitari pentru Mircea Andrei! Poate auzim si no

Cautare

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com
Banner
Banner

Supliment politic

Banner

Cele mai citite

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com
TRAFIC
RAPORTUL DE CONTROL AL INSPECTIEI JUDICIARE LA ANTICORUPTIE - GHERILA VA PREZINTA IN EXCLUSIVITATE CONSTATARILE INSPECTORILOR ASUPRA DOSARELOR AFLATE IN LUCRU LA DNA PITESTI, PLOIESTI, IASI SI BUCURESTI - DOCUMENTE
Articole - Dosare
Miercuri, 06 Martie 2013 11:06

Nr. 760/IJ/245/SIP/2012

R A P O R T

Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cu celeritate a dosarelor în care se efectuează cercetări pentru infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii, precum şi eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni la următoarele unităţi de parchet:

Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura centrală -  Secţia de Combatere a Corupţiei şi  Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie;

Direcţia Naţională Anticorupţie  -  Serviciul Teritorial Bucureşti;

Direcţia Naţională Anticorupţie  -  Serviciul Teritorial Ploieşti;

Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti;

Direcţia Naţională Anticorupţie -  Serviciul Teritorial Iaşi.

Hotărârile nr. 60/5 martie 2012 şi nr. 70/12 martie 2012 ale Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

INTRODUCERE


La data 5 martie 2012, prin Hotărârea nr. 60, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus efectuarea unui control cu tema „Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cu celeritate a dosarelor în care se efectuează cercetări pentru infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii, precum şi eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni”.

Controlul, vizând activitatea desfăşurată în perioada 2011 şi primul trimestru al anului 2012, s-a efectuat astfel:

- în perioada 7– 11 mai 2012 la Secţia de Combatere a Corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către o echipă de inspectori judiciari.

- în perioada 7 – 16 mai 2012 la Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către o echipă de inspectori judiciari.

- în perioada 7 – 11 mai 2012 la Serviciul Teritorial Iaşi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către o echipă de inspectori judiciari.

- în perioada 7– 11 mai 2012 la Serviciul Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către o echipă de inspectori judiciari.

- în perioada 7–11 mai 2012 la Serviciul Teritorial Bucureşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către o echipă de inspectori judiciari.



- în perioada 7 11 mai 2012 la Serviciul Teritorial Piteşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către o echipă de inspectori judiciari.

Controlul s-a desfăşurat după cum urmează:

- au fost verificate evidenţele parchetelor controlate pe anii 2010, 2011, 2012;

- au fost verificate cauzele înregistrate în perioada 2011 - trimestrul I/2012, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani;

- au fost verificate cauzele aflate pe rol având ca obiect investigarea infracţiunilor de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani urmărindu-se:

1. eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni;

2. celeritatea efectuării urmăririi penale;

3. luarea măsurilor asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor.

- inspectorii au purtat discuţii cu procurorul şef al unităţii de parchet verificate, precum şi cu procurorii cu funcţie de execuţie prezenţi în unitate.

La efectuarea controlului au fost avute în vedere:

- Hotărârea nr. 679 din 4 octombrie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost aprobate direcţiile de acţiune în vederea aducerii la îndeplinire a recomandărilor formulate de Comisia Europeană în Raportul final din data de 20 iulie 2011 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare;


- Raportul final din data de 20 iulie 2011 al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare;

- Metodologia de realizare a controalelor de către Inspecţia Judiciară aprobată prin Hotărârea nr. 292/2010 a Consiliului Superior al Magistraturii;

- dispoziţiile înscrise în art. 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii;

- dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară a parchetelor şi în Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

- Ordinele emise de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

- dispoziţiile înscrise în Codul de procedură penală – Partea Specială – Titlul I;

- dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare.

În Raportul final din data de 20 iulie 2011 al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, la capitolul 2 privind situaţia procesului de reformă în România realizări şi provocări, se constată necesitatea adoptării de „măsuri urgente pentru îmbunătăţirea sistemului de recuperare a produselor infracţiunii”. La capitolul 4 Recomandări, lit. j) se subliniază nevoia



îmbunătăţirii rezultatelor în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de fraudă cu fonduri UE şi privind achiziţiile publice.

I.   Secţia de Combatere a Corupţiei

Concluzii  şi propuneri:

A. Deşi atribuţiile Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie, precizate în art. 30 din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie prevăd că aceasta efectuează urmărirea penală numai pentru o parte din infracţiunile care formează obiectul controlului, în perioada supusă verificărilor, procurorii din Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie au soluţionat dosare şi efectuează urmărirea penală în cauze având ca obiect şi alte infracţiuni, respectiv evaziune fiscală, abuz în serviciu etc.;

În cursul verificărilor s-a constatat buna pregătire profesională a procurorilor şi accentul pe care aceştia îl pun pe calitatea actelor întocmite, precum şi disponibilitatea şi capacitatea acestora de a desfăşura un volum mare de activitate;

Pentru fiecare dosar aflat în curs de soluţionare au fost prezentate fişe ale dosarului, conţinând actele premergătoare sau acte de urmărire penală efectuate, precum şi cele care urmează a fi realizate;

Din discuţiile cu procurorii cu funcţie de execuţie a rezultat că există o       monitorizare permanentă şi îndrumare a activităţii procurorilor, realizată de procurorii cu funcţii de conducere;



Măsurile asigurătorii au fost luate de procurori cu respectarea dispoziţiilor legale în toate cauzele în care a fost începută urmărirea penală;

În ursul controlului s-a constatat existenţa unei colaborări interinstituţionale corespunzătoare între Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie şi autorităţile publice implicate în combaterea infracţionalităţii (serviciile specializate în culegerea şi prelucrarea de informaţii, instituţii cu atribuţii de control şi verificare a utilizării fondurilor europene, organe fiscale, organe judeţene de poliţie, alte structuri de control guvernamentale sau alte autorităţi publice), concretizate în celeritatea cu care acestea din urmă au răspuns solicitărilor formulate de procurorii secţiei.

B. Au fost identificate vulnerabilităţi care au avut ca efect prelungirea duratei procedurilor în dosarele care au format obiectul verificărilor, legate de:

1. redistribuirea succesivă a dosarelor aflate în lucru ca urmare a fluctuaţiei de personal, aspect ce a condus la înregistrarea unor perioade de inactivitate în unele dosare, dar şi la situaţia în care, în urma repartizării unor dosare deosebit de complexe s-a creat o presiune asupra procurorului investit cu soluţionarea lor;

2. existenţa unui volum relativ mare de muncă şi concentrarea pe anumite cauze complexe, fapt ce conduce la existenţa unor perioade de inactivitate în alte cauze cu care procurorii au fost investiţi să le soluţioneze;

3. disjungerile repetate dispuse în cauzele penale, în special în cauzele în care se adoptă soluţii de netrimitere în judecată, au ca efect pe de o parte, creşterea volumului de activitate pe fiecare procuror, iar pe de altă parte, prelungirea duratei procedurilor cu consecinţa, prin îndepărtarea în timp de data


săvârşirii infracţiunii, a administrării cu dificultate a probelor necesare pentru stabilirea împrejurărilor în care au fost comise faptele investigate;

4. evaluarea cauzelor de către procurori care nu se face întotdeauna în funcţie de vechimea înregistrării acestora în sistem, fapt ce conduce de asemenea la întâmpinarea unor dificultăţi ulterioare în administrarea probelor ca urmare a scurgerii unei perioade mari de timp de la data comiterii infracţiunilor;

5. durata necesară întocmirii rapoartelor de constatare de către Serviciul de specialişti, uneori îndelungată, împrejurare ce are un efect direct asupra prelungirii în timp a soluţionării cauzelor.

C. În dosarele aflate în curs de soluţionare s-au dispus măsuri asigurătorii numai în 4 dosare, din totalul de 16 dosare în care s-a început urmărirea penală.

Se constată că raportat la numărul total de cauze aflate în lucru, respectiv 111 cauze, numărul dosarelor în care s-a început urmărirea penală este foarte mic, reprezentând doar 15,3%, deşi 30 de dosare sunt înregistrate anterior anului 2011.

În raport de aspectele constate, formulăm următoarele propuneri:

- identificarea, de către conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unor soluţii de natură să conducă la reducerea duratei necesare întocmirii constatărilor tehnico-ştiinţifice;

- evaluarea cauzei de către procuror în funcţie de vechimea înregistrării dosarului în sistem pentru evitarea situaţiilor în care, între momentul repartizării cauzei la procuror şi momentul efectuării primului act de urmărire penală, se scurge o perioada mare de timp;


- limitarea, pe cât posibil, a folosirii măsurii procesuale a disjungerii cauzei, cu precădere în situaţia în care această măsură se dispune în cauzele în care se adoptă soluţii de netrimitere în judecată;

- analiza temeinică a probelor existente şi evitarea repetării solicitării unor mijloace de probă deja existente la dosar, cu consecinţa tergiversării adoptării soluţiei.

- activitatea de conducere desfăşurată de procurorii cu funcţii de conducere este necesar a fi evidenţiată în dispoziţii scrise (note de serviciu), astfel încât să existe o mapă cu lucrări de acest tip. Dincolo de aspectul formal al problemei, apreciem că evidenţierea în scris a activităţilor specifice funcţiei de conducere constituie şi un ajutor în exercitarea la timp şi complet a actului de conducere şi a îndeplinirii obiectivelor propuse.

În ceea ce priveşte domeniul supus verificării este necesar ca, pornind de la condiţionalităţile expuse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum şi de la concluziile Raportului final din data de 20 iulie 2011 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,  procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie să transpună în dispoziţii scrise priorităţile şi măsurile pe care le consideră oportune în vederea atingerii obiectivelor respective.

Concluziile şi propunerile susmenţionate sunt consecinţa următoarelor constatări:

CAPITOLUL I

1. Prezentarea Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie

În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura centrală funcţionează Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie, condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie, ale căror atribuţii sunt cele prevăzute de art. 3 şi 34 din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În structura Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie funcţionează:

● Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie,

● Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

2. Resurse umane

2.1. Gradul de ocupare a posturilor de procurori

În cursul anului 2011, schema de personal a Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie, a prevăzut 18 posturi de procurori, din care 4 pentru funcţii de conducere.

La nivelul Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie sunt prevăzute 13 posturi de procurori, din care 12 pentru funcţii de execuţie.

În anul 2011 la acest serviciu au funcţionat scriptic un număr de 12 procurori, dar faptic şi-au desfăşurat activitatea numai 11 procurori, unul fiind detaşat 3 ani la Consiliul Superior al Magistraturii începând cu 01.05.2009.

Un post din cele 13 prevăzute a rămas vacant.




Din cei 10 procurori cu funcţie de execuţie, în anul 2011 au fost numiţi 3 procurori (unul în 12.04.2011, unul în 01.10.2011 şi unul în 01.11.2011), ceilalţi 7 procurori desfăşurând activitate pe tot parcursul anului 2011.

La Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene sunt prevăzute 3 posturi de procuror, din care unul cu funcţie de conducere.

Serviciul a funcţionat în anul 2011 cu un procuror (…), iar începând cu 06.01.2012 a fost numită în cadrul serviciului şi doamna procuror ...

Pe întreaga perioadă supusă controlului şi-au desfăşurat activitatea un număr de 8 procurori cu funcţie de execuţie, ceilalţi fiind angajaţi în cursul perioadei.

Începând cu data de 01.08.2011 un post de procuror a fost redistribuit la Serviciul Teritorial Ploieşti, iar din 01.01.2012 un post de procuror a fost redistribuit la Serviciul Teritorial Galaţi.


2.2. Gradul de ocupare a posturilor de specialişti.

Serviciul specialişti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru perioada 1 ianuarie 2011 - 30 aprilie 2012, avea prevăzut în schema de personal un număr de 28 posturi, iar gradul de ocupare a acestora a variat între 22 şi 23 posturi.

2.3. Funcţiile de conducere

În perioada supusă verificării, funcţia de procuror şef secţie a fost ocupată de domnul procuror ..., iar funcţia de procuror şef adjunct a fost ocupată, prin delegare, de domnul procuror ..., începând cu data de 27.06.2011.


Funcţia de procuror şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie, a fost ocupată de doamna procuror ...

La Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, funcţia de procuror şef serviciu fost asigurată până la data de 5 ianuarie 2011, de către domnul procuror ..., ulterior delegat la DLAF, dată de la care în această funcţie a fost delegată de doamna procuror ...

3. Volum de activitate

În perioada 1 ianuarie 2011 - 30 martie 2012, volumul de activitate desfăşurat de procurorii din cadrul secţiei se prezintă după cum urmează:

Procuror şef secţie ... a soluţionat:

- 37 de dosare în care a întocmit 2 rechizitorii şi a adoptat 35 soluţii de netrimitere în judecată. Din totalul acestor dosare, se includ în categoriile care constituie obiectul verificărilor, un număr de 12 dosare, din care 2 rechizitorii;

- 42 de plângeri împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procurori, din care 36 respinse şi 6 admise;

- 125 de plângeri împotriva soluţiilor, din care 117 respinse şi 8 admise;

- a soluţionat 5 cereri de recuzare şi 5 sesizări din oficiu;

- a verificat 95 rechizitorii, din care 60 întocmite de procurori şefi ai serviciilor teritoriale şi 35 de către procurorii din Secţia de combatere a corupţiei.

- a desfăşurat alte activităţi specifice funcţiei de conducere care decurg din prerogativele conferite de principiul controlului ierarhic.

Procuror ... – delegat în funcţia de procuror şef adjunct secţie a soluţionat:

- 11 de dosare penale din care 4 cu soluţie de trimitere în judecată;

- 6 plângeri împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procurori şi 1 rechizitoriu verificat în perioadele în care l-a înlocuit pe procurorul şef secţie;

- a participat în 3 şedinţe de judecată.

- alte activităţi specifice funcţiei de conducere pe care o îndeplineşte;

Procuror ... - delegat în funcţia de procuror şef a Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene  a soluţionat:

- 35 dosare din care 5 rechizitorii, 27 soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi 3 conexări şi declinări;

- a examinat rechizitoriile având ca obiect fraudarea fondurilor europene;

- în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală;

- alte activităţi de coordonare, îndrumare şi control în activitatea specifică Secţiei precum şi alte activităţi specifice funcţiei de conducere.

Procuror şef serviciu … din cadrul serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie:

- a soluţionat un număr de 34 dosare din care în 2 dosare a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor;

- a dispus 17 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 13 soluţii de clasare şi 2 soluţii de scoatere de sub urmărire penală;

- a soluţionat 7 sesizări, plângeri, reclamaţii;


- a verificat 180 de soluţii în exercitarea funcţiei de conducere;

- în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală;

-  alte activităţi specifice funcţiei de conducere.

Procuror ...:

În perioada supusă controlului a avut de soluţionat un număr total de 29 dosare, din care 23 dosare fac parte din categoria celor care formează obiectul controlului.

A soluţionat un număr total de 24 dosare din care 2 rechizitorii, 2 soluţii de scoatere de sub urmărire penală şi 20 neînceperi ale urmăririi penale; a dispus 5 declinări şi conexări;

Din categoria dosarelor vizate de control, au fost soluţionate 12 dosare, fiind întocmite 2 rechizitorii şi adoptate 10 soluţii de netrimitere în judecată.

Procuror ...:

În perioada supusă controlului a avut de soluţionat un număr de 41 dosare din care 27 fac parte din categoriile verificate.

A soluţionat 30 dosare din care 21 formează obiectul controlului.

A întocmit 4 rechizitorii şi 20 rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale; a dispus 16 declinări de competenţă.

Din cele 21 dosare vizate de verificări, în 12 cazuri s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi în două dosare s-a dispus trimiterea în judecată; în 7 dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare.

Procuror ...:



În perioada 01.01.2011-31.03.2012, a soluţionat 39 dosare, întocmind 5 rechizitorii, dispunând 32 soluţii de neînceperea urmăririi penale, 1 de scoatere de sub urmărirea penală şi 1 de încetare a urmăririi penale; a dispus 9 conexări şi declinări.

Din categoria dosarelor vizate de control au fost soluţionate 7 dosare, în toate dispunându-se neînceperea urmăririi penale.

Procuror ...:

A avut de soluţionat 70 de dosare, din care 23 formează obiectul verificărilor.

A soluţionat 48 dosare întocmind 4 rechizitorii, dispunând 37 soluţii de netrimitere în judecată (35 – neînceperea urmăririi penale şi 2 scoatere de sub urmărire penală); a mai dispus 7 declinări şi disjungeri.

În dosarele ce formează obiectul controlului au fost dispuse numai soluţii de netrimitere în judecată ( 10 – neînceperea urmăririi penale şi o scoatere de sub urmărire penală, o cauză fiind declinată).

Procuror ...:

A soluţionat în perioada verificată un număr de 34 dosare, în care a întocmit 5 rechizitorii şi a dispus 29 soluţii de netrimitere în judecată; a dispus 3 conexări şi declinări.

Din totalul dosarelor soluţionate, 6 dosare aparţin categoriilor verificate, în aceste dosare dispunându-se numai soluţii de netrimitere în judecată (5 – neînceperea urmăririi penale  şi o încetare a urmăririi penale.).

Procuror ...:



În perioada 01.01.2011-31.03.2012 a avut de soluţionat un număr de 34 dosare, din care a soluţionat 26.

A întocmit 4 rechizitorii şi a dispus 22 soluţii de netrimitere în judecată (21 neînceperea urmăririi penale şi 1 scoatere de sub urmărire penală); a dispus 8 declinări de competenţă.

Dintre dosarele soluţionate, 4 fac parte din cele vizate de control. În aceste dosare s-au dispus numai soluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Procuror ...:

A avut de soluţionat 47 dosare din care a soluţionat 29, dispunând trimiterea în judecată în 5 cauze. A adoptat 22 soluţii de netrimitere în judecată şi  2 declinări de competenţă.

Din totalul cauzelor soluţionate, un număr de 8 dosare formează obiectul controlului. În aceste dosare s-a întocmit un rechizitoriu, s-au dispus 6 neînceperi de urmărire penală iar o cauză a fost declinată.

Procuror ...:

În perioada 01.11.2011-31.03.2012 a avut de soluţionat un număr de 27 dosare, din care a soluţionat 5 dosare, întocmind 3 rechizitorii şi dispunând 2 neînceperi de urmărire penală.

Din dosarele soluţionate, 4 fac parte dintre cele vizate de control. În aceste dosare s-a dispus numai neînceperea urmăririi penale.

Procuror ...:

A fost numită în cadrul secţiei la 06.01.2012.




A avut de soluţionat până la data controlului 21 dosare, din care a soluţionat 8 dosare, dispunând numai soluţii de neîncepere a urmăririi penale. Dintre aceste dosare 5 aparţin categoriilor verificate.


CAPITOLUL II

Cauze aflate în lucru la procurori la data controlului


Conform evidenţelor puse la dispoziţia inspectorilor, la Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie erau înregistrate şi nesoluţionate la data începerii controlului, un număr de 111 dosare vizând infracţiuni din categoria celor care formau obiectul verificărilor.

Pe procurori situaţia se prezintă astfel: procuror şef secţie ... - 3 dosare; procuror şef adjunct secţie – ... - 1 dosar; procuror şef serviciu ... - 11 dosare; procuror şef serviciu ... - 11 dosare; procuror ... - 11 dosare; procuror ... - 7 dosare;  procuror ... - 11 dosare; procuror ... - 11 dosare; procuror ... - 9 dosare; procuror ... - 5 dosare; procuror ... - 9 dosare; procuror ... - 9 dosare; procuror ... - 15 dosare.

Menţionăm că doamna procuror ... a fost numită la Secţia de combatere a corupţiei la data de 23.04.2012, activitatea desfăşurată până la data controlului neincluzându-se în perioada verificată.

La procurorul ... se aflau în lucru 12 dosare din categoriile vizate de control.

Pe categorii de infracţiuni situaţia se prezintă astfel:



- evaziune fiscală -  20 cauze; abuz în serviciu - 35 cauze; neglijenţă în serviciu - 2 cauze; contrabandă - 2 cauze; fraude cu fonduri ale Uniunii Europene -  41 cauze; spălare de bani - 11 cauze.

În ceea ce priveşte vechimea cauzelor raportat la data primei sesizări, situaţia se prezintă după cum urmează:

- anul 2006 - 1 cauză (procuror …);

- anul 2007 - 1 cauză (procuror …);

- anul 2008 - 2 cauze (1 la procuror … şi  1 la procuror …);

- anul 2009 - 8 cauze (2 la procuror …, 1 la procuror …, 2 la procuror …, 1 la procuror şef …, 1 la procuror …, 1 la procuror …. Una din cauze a fost repartizată spre soluţionare procurorilor … şi …).

Restul dosarelor au ca dată a primei sesizări anii 2010-2012.

Referitor la vechimea cauzelor este de reţinut că în multe situaţii prima sesizare a fost adresată altor organe judiciare.

Pentru a putea evalua celeritatea şi ritmicitatea în efectuarea urmăririi penale, cu efecte imediate în eficacitatea activităţii, inspectorii au procedat la analizarea fiecărei cauze în parte, din categoria celor care au făcut obiectul controlului tematic.

S-a constatat astfel că există preocupare pentru soluţionarea operativă a cauzelor şi, în acest scop, actele administrate au un caracter în general ritmic.

Pe de altă parte, s-au constatat şi situaţii în care s-au înregistrat intervale mari de timp de nelucrare şi, în acest sens, putem exemplifica:

- dosarul nr. …/2009 având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000. Dosarul s-a format ca urmare a sesizării din oficiu a


procurorului, care a şi reluat dosarul prin ordinul rezolutiv din 30 iulie 2009. Din ianuarie 2010 şi până în luna mai 2012 nu s-au mai efectuat acte premergătoare în dosar.

- dosarul nr. …/2007 având ca obiect infracţiunile prevăzute de        art.  132 din Legea nr. 78/2000, art. 246 rap. la art. 2481 Cod penal. Prima sesizare este din 18.10.2006, urmărirea penală s-a început la 25.06.2008. Dosarul a fost repartizat iniţial la 25.07.2007 procurorului …, ulterior fiind redistribuit la 07.01.2011 procurorului şef serviciu …. De la data sesizării şi până la data redistribuirii dosarului, în cauză nu au fost efectuate acte de urmărire penală.

- dosarul nr. …/2006, având ca obiect infracţiunile prevăzute de               art. 248 Cod penal, art. 25 rap. la art. 289 Cod penal, aflat în lucru la procuror şef serviciu  … din data de 19.10.2006.

- dosarul nr. …/2009 având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000. Prima sesizare este din oficiu, realizată de procuror … la 26.08.2009, dată la care i-a fost repartizat dosarul spre soluţionare. În perioada 28.08.2009 - 29.03.2011 în cauză s-au efectuat multiple acte premergătoare constând în solicitări de date adresate diferitelor instituţii sau organe ale administraţiei publice centrale şi locale. Din 29.03.2011 până în 27.02.2012 nu s-au mai efectuat alte acte premergătoare. La data de 27.02.2012, în cauză s-a început urmărirea penală.

- dosar nr. …/2010 având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000, în care prima sesizare este din 05.02.2010, iar urmărirea penală s-a început la 02.05.2012. În intervalul de timp cuprins între 19.03.2010 – 08.02.2012 nu s-au efectuat acte premergătoare în cauză.


- dosar nr. …/2011 având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 26 rap. la art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005. Nu s-au efectuat acte premergătoare în perioada martie 2011 - martie 2012, dosarul fiind repartizat procurorului … la 10.02.2011.

- dosar nr. …/2011 având ca obiect infracţiunea prevăzută de  art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005. Dosarul a fost repartizat procurorului … la data de 18.03.2011. În perioada 06.07.2011 - 05.05.2012 nu s-au efectuat acte premergătoare.

- dosar nr. …/2011 repartizat aceluiaşi procuror la data de 12.04.2011; de la data repartizării şi până în luna martie 2012 nu s-au efectuat acte premergătoare în dosar.

- dosar nr. …/2011 având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 323 Cod penal, art. 43 din Legea nr. 82/1991, art. 4 şi art. 9 lit. b din Legea                 nr. 241/2005, repartizat procurorului … la data de 18.04.2011. În anul 2011 nu s-au efectuat acte premergătoare. La dosar a fost identificat dosarul                            nr. …/2011 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Biroul Teritorial Slobozia, înaintat la Structura Centrală cu adresa din 14.11.2011, pentru a fi conexat la dosarul nr. …/2011. Nu s-a dispus conexarea dar nici nu s-a restituit dosarul la Biroul Teritorial Slobozia. Pe adresa nr. …/2011 există rezoluţia procurorului ... „la dosar nr. …/2011, 15.11.2011”.

- dosar nr. …/2010 repartizat procurorului … la data de 11.05.2010, având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, în care urmărirea penală a început la data de 07.05.2012. În perioada 12.07.2010-23.06.2011, în cauză nu s-au efectuat acte premergătoare.


- dosar nr. …/2009 repartizat procurorului … la 08.09.2011. Iniţial dosarul a fost repartizat procurorului …, la 09.03.2009 şi a fost redistribuit la 08.09.2011. În perioada 17.07.2009 - 20.10.2010, în cauză nu s-au efectuat acte premergătoare.

Aceeaşi situaţie s-a găsit în dosarul nr. …/2009, repartizat procurorului … la 31.08.2010. Iniţial dosarul a fost repartizat procurorului …, la 10.04.2009.

Din 14.10.2009 până în 07.11.2011 nu s-au efectuat acte premergătoare în cauză.

- dosar nr. …/2009 repartizat iniţial procurorului … la 27.04.2010 şi apoi redistribuit procurorului … la 31.08.2010.

De la data de 27.04.2010 şi până la data de 07.11.2011 nu s-au efectuat acte premergătoare în cauză.

- dosar  nr. …/2009 repartizat iniţial procurorului …, la 02.06.2009 şi redistribuit procurorului … la 31.08.2010. În perioada 26.06.2009 - 14 09.2010 şi în tot anul 2011 nu s-au efectuat acte premergătoare.

- dosar nr. …/2008, repartizat procurorului … la 10.10.2008, redistribuit procurorului … la 03.05.2010. La data de 09.06.2009 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Raportul a fost depus la 09.04.2012. În perioada iunie 2009 - 20.04.2012 nu s-au efectuat acte premergătoare în dosar.

- dosar nr. …/2011 repartizat procurorului … la 08.03.2011 şi redistribuit procurorului … la 03.11.2011. Din luna aprilie 2011 până în 15.03.2012 nu s-au efectuat acte de urmărire penală.



- dosar nr. …/2008 repartizat iniţial procurorilor … şi …, la 23.09.2008, redistribuit procurorului … la data de 03.11.2011. În perioada aprilie 2010 - martie 2012 nu s-au efectuat acte premergătoare în cauză.

- dosar nr. …/2010 repartizat procurorului … la 09.01.2012. Dosarul a fost repartizat iniţial procurorului … la 05.03.2010, redistribuit procurorului … la 07.01.2011 şi apoi procurorului …. În perioada 24.11.2010 - 09.01.2012 nu   s-au efectuat acte premergătoare în dosar.


CAPITOLUL III

Măsurile dispuse de procurorii cu funcţii de conducere  în vederea reducerii duratei procedurilor în dosarele în care se efectuează cercetări pentru infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani

Urmare verificărilor efectuate de către inspectori, s-a constatat că la nivelul Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, există preocupare pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor având ca obiect infracţiunile mai sus menţionate.

Din referatul întocmit de procurorul şef secţie … rezultă că aceste dosare au fost permanent monitorizate, evaluându-se cauzele care au condus la prelungirea duratei procedurilor şi stabilindu-se măsuri concrete pentru  soluţionarea acestora cu celeritate, inclusiv prin introducerea acestora ca



principal obiectiv în Programul de activitate pentru anul 2011 şi respectiv 2012 al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Dintre activităţile prioritare stabilite de conducerea unităţii de parchet în programul de activitate, reţinem:

- analiza lunară a dosarele penale mai vechi de un an de la data sesizării şi respectiv mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, de către cei 4 procurori cu funcţii de conducere;

- urmărirea modului în care este organizată şi se desfăşoară activitatea de anchetă, în special în cauzele cu grad de complexitate sporit; întocmirea planurilor de anchetă de către procurori, pentru respectarea termenelor stabilite;

-  analiza modalităţilor de utilizare în cauzele penale aflate pe rolul secţiei, a informaţiilor transmise de structurile specializate în culegerea de date şi informaţii, pentru exploatarea eficientă şi integrală a acestora;

- analiza trimestrială a cauzelor având ca obiect infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, întărirea colaborării cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu;

Nu au fost prezentate echipei de control materialele întocmite ca urmare a realizării acestor obiective, astfel că nu se poate aprecia gradul de îndeplinire a acestora.

Din conţinutul referatului susmenţionat rezultă că procurorul şef secţie a purtat discuţii cu fiecare procuror de caz, în vederea accelerării soluţionării dosarelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, fraude cu fonduri europene etc., precum şi luarea măsurilor asigurătorii obligatorii în


aceste dosare. Discuţiile cu procurorii de caz s-au purtat atât în faza investigativ preliminară cât şi în faza de urmărire penală şi s-au axat, în principal, pe urmărirea modului în care este organizată şi se derulează activitatea de anchetă.

În urma acestor verificări şi discuţii realizate de procurorul şef secţie, s-a constatat că nu în toate aceste cauze s-au efectuat cu ritmicitate/celeritate actele de urmărire penală, procurorii motivând o prioritizare a acţiunilor lor, în sensul că au acordat o atenţie sporită dosarelor clasice de corupţie, în care s-au dispus măsuri preventive şi în care preocuparea principală o constituia finalizarea urmăririi penale.

De asemenea, verificările au mai evidenţiat şi faptul că procurorul şef serviciu …, în a cărei atribuţii intră coordonarea Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, începând cu luna decembrie 2004, a procedat la îndrumarea, coordonarea  şi controlul activităţilor desfăşurate de către procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti în astfel de cauze (din cadrul acestui serviciu, precum şi din cadrul serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie), asigurând, totodată, schimbul de informaţii şi cooperarea cu investigatorii din cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă.

În scopul respectării principiului specializării, procurorii din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei au participat la seminarii având ca obiect instrumentarea unor astfel de cauze.

CAPITOLUL IV

Respectarea dispoziţiilor legale şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie dispuse în vederea luării măsurilor asigurătorii şi recuperării prejudiciilor


Dispoziţiile privind luarea măsurilor asigurătorii, sunt prevăzute de     art. 163-168 Cod de procedură penală, iar obligativitatea dispunerii acestora în ce priveşte săvârşirea infracţiunilor ce fac obiectul controlului tematic sunt prevăzute în art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 20 din Legea nr. 78/2000 şi    art. 25 alin. 6 din Legea nr. 656/2002.

Având în vedere prevederile legale, nu au fost considerate necesare ordine interne, emise de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În perioada verificată instanţa de judecată a fost sesizată prin rechizitoriu de către Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei în 10 dosare penale, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, achiziţii publice, evaziune fiscală, spălare de bani şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, în care s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii în sumă totală de 58.785.234 Euro şi 12.506.030 lei, în vederea recuperării prejudiciilor.

În dosarele aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, la data controlului erau dispuse măsuri asigurătorii în patru dosare: nr. …/2009, nr. …/2007, nr. …/2010 şi nr. …/2011, totalul prejudiciilor din acestea fiind estimat la 27.408.000 Euro, din totalul de 111 dosare aflate în lucru.

CAPITOLUL V

Cauzele care au condus la prelungirea duratei procedurilor

Din verificările efectuate, precum şi din discuţiile purtate cu procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie şi cu procurorii care deţin funcţii de conducere, a rezultat că soluţionarea cu întârziere a unor dosare aflate în lucru la procuror s-a datorat următoarelor cauze:

1. Complexitatea dosarelor determinată de:

- natura infracţiunilor investigate care presupune existenţa unor elemente de diferenţiere în ceea ce priveşte spre exemplu, materia achiziţiilor publice, sau materia financiar fiscală, diferite ca proceduri investigative de infracţiunile de corupţie, care constituie activitatea de bază a secţiei;

- numărul persoanelor cercetate. În multe cazuri numărul persoanelor implicate în activitatea infracţională este foarte mare (spre exemplu: dosar nr. …/2011, disjuns din dos. …/2007; dosar nr. …/2009, dosar nr. …/2010);

- dificultatea administrării materialului probator. Natura infracţiunilor cercetate impune în cele mai multe cazuri efectuarea unor constatări tehnico-ştiinţifice şi a unor expertize financiar contabile sau a unor verificări efectuate de Garda Financiară, probatorii a căror administrare conduce la prelungirea duratei procedurilor.

În cursul verificărilor au fost identificate situaţii în care durata procedurilor a fost determinată de întârzierea efectuării de către specialiştii din cadrul Serviciului pentru specialişti a unor constatări (exemplificăm în acest sens dosar nr. …/2012 înregistrat iniţial în 2008; dosar nr. …/2008 în care constatarea



s-a dispus prin rezoluţia din 09.06.2009, iar raportul a fost depus la data de 09.04.2012);

- dificultatea identificării autorilor infracţiunilor ori calitatea acestora (dosarele nr. …/2006, nr. …/2008, nr. …/2011, nr. …/2011, nr. …/2011);

2. Declinările de competenţă determinate de stabilirea cuantumului prejudiciului ori schimbarea încadrării juridice

Prelungirea duratei procedurilor în unele dosare este determinată şi de declinările succesive de competenţă care intervin între unităţile de parchet şi Direcţia Naţională Anticorupţie în urma calculării prejudiciului ori schimbării încadrării juridice iniţiale (dosarele nr. …/2010, nr. …/2011, nr. …5/2011,              nr. …/2011);

3. Redistribuirea succesivă spre soluţionare a dosarelor la procurori ca urmare a fluctuaţiei de personal. Verificările au evidenţiat că au existat situaţii în care dosarele au fost redistribuite succesiv la mai mulţi procurori, fapt ce a condus la înregistrarea unor perioade foarte mari de inactivitate în aceste cauze (dosarele nr. …/2011, nr. …/2008, nr. …/2010, nr. …/2009, nr. …/2009);

4. Numărul mare de conexări impuse pe de o parte, de faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie este sesizată ori se sesizează succesiv cu fapte conexe celor care fac obiectul unor dosare aflate deja în lucru, iar pe de altă parte, de faptul că există sesizări ale unor fapte de natură penală adresate şi altor unităţi de parchet care, în urma declinărilor sunt conexate la cauzele aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Această măsură procesuală reprezintă un alt factor care a contribuit la prelungirea duratei procedurilor în dosarele: nr. …/2009 al Parchetului de pe


lângă Judecătoria Buftea, nr. …/2009, nr. …/2008 şi nr. …/2011 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

5. Existenţa unui volum relativ mare de muncă şi concentrarea pe anumite cauze.

De relevat este faptul că unele cauze au rămas în nelucrare şi datorită faptului că procurorii şi-au concentrat activitatea pe soluţionarea altor cauze complexe care impuneau un volum mare de activităţi investigative.

Ca exemplu, în cursul anului 2011 şi trimestrul I/2012 procurorul … a soluţionat două dosare complexe:  nr. …/2010 şi nr. …/2010 întârziind soluţionarea altor dosare complexe, respectiv nr. …/2011, nr. …/2011 şi          nr. …/2011; procurorii …, … şi … au soluţionat dosarele nr. …/2010 şi              nr. …/2011 în care au fost trimişi în judecată 110 inculpaţi, din care 40 în stare de arest, rămânând astfel nesoluţionate alte cauze complexe, printre care şi dosarele: nr. …/2009 şi nr. …/2009.

6. Disjungerile repetate dispuse în cauzele penale reprezintă un alt factor care conduce la prelungirea duratei procedurilor. Verificările efectuate au evidenţiat faptul că multe dintre cauzele aflate încă în lucru, în care prima sesizare este mai veche de 1 an, provin din disjungerile dispuse în alte dosare penale.

Folosirea acestei măsuri de ordin procesual în mai multe dosare se constată că poate deveni un factor ce poate contribui la mărirea volumului de lucru, cu consecinţa prelungirii duratei procedurilor. În acest sens exemplificăm următoarele dosare care s-au format prin disjungeri: nr. …/2011; nr. …/2010;  nr. …/2011; nr. …/2011; nr. …/2010.

7. Evaluarea cauzelor de către procurori nu se face întotdeauna în funcţie de vechimea înregistrării în sistem. Verificările au evidenţiat faptul că în unele dosare, cu precădere cele formate în urma disjungerilor sau cele care au fost redistribuite, activitatea de evaluare a cauzei pe care o face procurorul învestit cu soluţionarea dosarului se prelungeşte în timp. În acest sens exemplificăm dosarele: nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009,       nr. …/2009, nr. …/2010, nr. …/2008.



II. Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie

Concluzii şi propuneri :

I. Aspectele pozitive identificate în activitatea desfăşurată de procurori sunt cele date de buna pregătire profesională şi accentul pe care aceştia îl pun pe calitatea actelor întocmite, precum şi de disponibilitatea şi capacitatea acestora de a desfăşura un volum mare de activitate şi, în general, o bună prioritizare a activităţilor.

Se reţine, de asemenea, că procurorii lucrează organizat, în echipă, efectuează o evaluare primară a cauzelor şi a actelor procedurale ce urmează a fi administrate şi au o bună colaborare cu poliţia judiciare şi cu factorii de conducere.

De asemenea, se remarcă şi monitorizarea permanentă şi îndrumarea activităţii procurorilor realizată de procurorii cu funcţii de conducere.

Vulnerabilităţile identificate, care au ca efect prelungirea duratei procedurilor în dosarele care au format obiectul verificărilor sunt legate de:

1. redistribuirea succesivă a dosarelor aflate în lucru ca urmare a fluctuaţiei de personal, aspect ce a condus la înregistrarea unor perioade de inactivitate în unele dosare, dar şi la situaţia în care, în urma repartizării unor dosare deosebit de complexe s-a creat o presiune asupra procurorului investit cu soluţionarea lor;

2. existenţa unui volum relativ mare de muncă şi concentrarea pe anumite cauze complexe, fapt ce conduce la existenţa unor perioade de inactivitate în alte cauze cu care procurorii au fost învestiţi să le soluţioneze;

3. disjungerile repetate dispuse în cauzele penale, în special în cauzele în care se adoptă soluţii de netrimitere în judecată, au ca efect pe de o parte, creşterea volumului de activitate pe fiecare procuror, iar pe de altă parte, prelungirea duratei procedurilor cu consecinţa, prin îndepărtarea în timp de data săvârşirii  infracţiunii, a administrării cu dificultate a probelor necesare pentru stabilirea împrejurărilor în care au fost comise faptele investigate;

4. evaluarea cauzelor de către procurori care nu se face întotdeauna în funcţie de vechimea înregistrării în sistem, fapt ce conduce de asemenea, la înregistrarea unor dificultăţi în administrarea probatoriilor ca urmare a scurgerii unei perioade mari de timp de la data comiterii infracţiunilor

5. durata necesară întocmirii rapoartelor de constatare de către Serviciul de specialişti, aspect ce are efecte directe asupra prelungirii în timp a soluţionării cauzelor;

6. durata mare de timp în care se răspunde comisiilor rogatorii;


7. inculpaţi care se sustrag urmăririi penale;

8. aplicarea principiului specialităţii extrădării;

Pe perioada efectuării controlului au fost identificate şi cauze de natură subiectivă care au condus la prelungirea în timp a procedurilor, cum ar fi: concentrarea excesivă pe un anume tip de dosar şi lăsarea în nelucrare a altora, noutatea tipurilor de infracţiuni investigate.

În raport de aspectele constate cu ocazia controlului, formulăm următoarele propuneri:

- identificarea, de către conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unor soluţii de natură să conducă la reducerea duratei necesare întocmirii constatărilor tehnico - ştiinţifice;

- efectuarea evaluării cauzei de către procuror în funcţie de vechimea înregistrării dosarului în sistem pentru evitarea situaţiilor în care, între momentul repartizării cauzei la procuror şi momentul efectuării primului act de urmărire penală, se scurge o perioada mare de timp;

- evitarea, pe cât posibil, a folosirii măsurii procesuale a disjungerii cauzei, cu precădere în situaţia în care această măsură se dispune în cauzele în care se adoptă soluţii de netrimitere în judecată;

- continuarea monitorizării, de către procurorii cu funcţii de conducere, a dosarelor vechi aflate în lucru la procurori.

Concluziile şi propunerile formulate sunt consecinţa următoarelor constatări :

CAPITOLUL I

Prezentare Generală

Raportul resurse umane – volum de activitate


1. Prezentarea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, structura centrală, funcţionează Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, condusă de un procuror şef secţie ajutat de un procuror şef adjunct secţie, ale căror atribuţii sunt cele prevăzute de art. 43 şi 44 din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.


În structura Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie funcţionează:

● Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie,

● Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare.

2. Resurse umane

2.1. Gradul de ocupare a posturilor de procurori

În cursul anului 2011, în schema de personal a Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, au fost prevăzute 18 posturi de procurori, iar în primul trimestrul al anului 2012, 16 posturi de procurori ca


urmare a redistribuirii a două posturi la  Serviciile Teritoriale Constanţa şi Piteşti.

Pe întreaga perioadă supusă controlului şi-a desfăşurat activitatea un număr de 12 procurori, iar începând cu luna noiembrie 2011, procurorul … şi-a încetat activitatea în cadrul Secţiei, fiind transferat la Serviciul Teritorial Constanţa.


2.2. Gradul de ocupare a posturilor de specialişti.

Serviciul specialişti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 1 ianuarie 2011 - 30 aprilie 2012 avea prevăzut în schema de personal un număr de 28 posturi, dintre acestea fiind ocupate, în perioada care a făcut obiectul controlului, 22 sau 23 de posturi.

2.3. Funcţiile de conducere

În perioada supusă verificării, funcţia de procuror şef secţie a fost ocupată de procurorul …, iar funcţia de procuror şef adjunct a fost ocupată prin, delegare, de procurorul ….

Funcţia de specialist şef serviciu a fost ocupată de ….

3. Volum de activitate

În perioada 1 ianuarie 2011-30 martie 2012, volumul de activitate al procurorilor din cadrul Secţiei se prezintă după cum urmează:

Procuror şef secţie … a soluţionat:

- 21 de dosare  în care a dispus soluţii de netrimitere în judecată;



- 26 de plângeri împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procurori din cadrul Secţiei şi din cadrul serviciilor teritoriale;

- 92 de plângeri împotriva soluţiilor adoptate de procurorii din cadrul Secţiei şi a Serviciilor teritoriale;

- a desfăşurat alte activităţi specifice funcţiei de conducere care decurg din prerogativele conferite de principiul controlului ierarhic.

Procuror , delegat în funcţia de procuror şef adjunct a soluţionat:

- 70 de dosare penale din care 5 cu soluţie de trimitere în judecată        dintr-un număr de 112 dosare ce i-au fost repartizate;

- 10 plângeri împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procurori;

- în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală;

- alte activităţi specifice funcţiei de conducere pe care o îndeplineşte;

Procuror … a soluţionat un număr de 34 dosare din cele 99 de dosare repartizate. În cauzele soluţionate, într-un dosar a dispus trimiterea în judecată.

De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 41 de dosare din care în 2 dosare a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor.

De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 38 dosare din cele 49 de dosare repartizate, în trei cauze dispunându-se trimiterea în judecată faţă de 19 inculpaţi.


De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

… a soluţionat un număr de 64 dosare, în 6 cauze dispunându-se trimiterea în judecată a inculpaţilor.

De asemenea, a soluţionat 87 lucrări cu caracter general şi a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 65 dosare, din care în 4 cauze a dispus trimiterea în judecată.

De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 51 de dosare, dispunând trimiterea în judecată a 66 inculpaţi în 3 cauze.

De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 49 de dosare, dispunând trimiterea în judecată a 119 inculpaţi în 2 cauze.

De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 23 de dosare, în care a dispus soluţii de netrimitere în judecată.

De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 47 de dosare, dispunând trimiterea în judecată a 90 inculpaţi în 4 cauze.


De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Procuror … a soluţionat un număr de 46 de dosare, dispunând trimiterea în judecată a 4 inculpaţi într-o singură cauză.

De asemenea, în cauzele aflate în lucru a desfăşurat activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Întrucât, au fost identificate şi situaţii în care durata procedurilor în unele dosare s-a prelungit ca urmare a timpului necesar pentru întocmirea rapoartelor  de către specialişti, inspectorii au extins verificările şi cu privire la activitatea  desfăşurată de Serviciul specialişti.

Aspectele constate au fost următoarele:

În cursul anului 2011, specialiştii din cadrul serviciului au întocmit un număr de 503 lucrări în domeniile: achiziţiilor publice, infracţiunilor privind fondurile Uniunii Europene, evaziunii fiscale, privatizării, creditării bancare, infracţiunilor vamale, infracţiunilor informatice şi evaluărilor imobiliare .

Acestea s-au concretizat în 224 de rapoarte de constatare în dosare de urmărire penală, 69 de note de constatare; 21 de rapoarte de constatare suplimentară în dosare de urmărire penală, 68 de răspunsuri la obiecţiuni şi expertize, 97 de note cu propuneri de solicitare de documente suplimentare şi 24 de percheziţii informatice/materiale tehnice.

Se impune precizarea că specialiştii din cadrul structurii centrale efectuează, în unele situaţii, şi lucrări dispuse de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale.



În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2012, specialiştii au soluţionat un număr 27 lucrări.


CAPITOLUL II

Cauze aflate în lucru la  procurori la data efectuării controlului


Verificările efectuate au vizat cauzele aflate în lucru la procurori care aveau ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene, precum şi infracţiuni privind achiziţiile publice şi spălarea de bani.

1. Date statistice cu  privire la dosarele aflate în lucru la procurori:

La data efectuării controlului se aflau în lucru la procuror un număr de 532 dosare.

Dintre aceste cauze 1 dosar a fost înregistrat în anul 2004 (dosar         nr. …/2004); 1 dosar a fost înregistrat în anul 2005 (dosar nr. …/2005); 9 dosare au fost înregistrate în anul 2006, 12 dosare înregistrate în anul 2007; 18 dosare înregistrate în anul 2008; celelalte dosare au fost înregistrate în evidenţele Direcţiei Naţionale Anticorupţie în perioada anilor 2009 - 2012.

Pe parcursul controlului au fost soluţionate un număr de 17 dosare, după cum urmează: dosarele nr. …/2006, …/2008, …/2008, …/2009, …/2009, …/2009, …/2007, …/2007, …/2010, …/2010, …/2009, …/2010, …/2011, …/2009, …/2010, …/2007, …/2007.

2. Analiza cauzelor care au ca obiect infracţiunile vizate de control aflate în lucru la procurori.


Verificarea cauzelor aflate în lucru la procurori au evidenţiat următoarele aspecte:

1. Dosar nr. …/2004, având ca obiect infracţiunile prevăzute de        art. 215 Cod penal şi art. 23 din Legea nr. 656/2002, se află în lucru la procurorul …. Plângerea penală a fost formulată la data de 16 februarie 2004. În dosar, la data de 09 septembrie 2004, s-a adoptat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, de disjungere şi de declinare a competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a se efectua cercetări cu privire la încălcarea de către membrii comisiei … a dispoziţiilor legale referitoare la privatizarea societăţilor comerciale .

La data de 29.03.2005, cauza declinată a fost conexată la o altă cauză aflată în instrumentarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în care se efectuau cercetări faţă de aceeaşi persoană.

Prin ordonanţa nr. …/II/30 ianuarie 2006 a procurorului şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a fost infirmată soluţia de neîncepere a urmăririi penale adoptată în cauză la data de 09 septembrie 2004.

După infirmarea soluţiei, la data de 04 aprilie 2006 dosarul i-a fost repartizat spre soluţionare procurorului  ….

La data de 17. 05. 2007, dosarul în care s-au efectuat cercetări de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost declinat la Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind conexat la dosarul            nr. …/2004. La data controlului era în curs de finalizare expertiza contabilă dispusă în cauză, termenul stabilit fiind 15 iunie.


Motivele care au condus la prelungirea duratei procedurilor au fost de natură obiectivă, respectiv: efectuarea unor traduceri din limba arabă, efectuarea unor constatări tehnico-ştiinţifice, efectuarea unei expertize contabile precum şi faptul că unul dintre învinuiţi este arestat în Siria, ţară cu care nu există încheiat un tratat pentru extrădare.

2. Dosar nr. …/2005, având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000, art. 248 Cod penal raportat la art. 2481 Cod penal, se află în lucru la procurorul …, ca urmare a redistribuirii. Plângerea penală a fost formulată la data de 28 septembrie 2005. Durata procedurilor a fost determinată de faptul că o parte dintre persoanele cercetate sunt cetăţeni străini.

3. Dosar nr. …/2006, având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, se află în lucru la procurorul … din data de 17 ianuarie 2006. Plângerea penală a fost formulată la data de  14 iunie 2005 şi a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin. Cauza a fost declinată la Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 17 ianuarie 2006. Durata procedurilor a fost determinată de faptul că s-a impus reconstituirea documentelor contabile ale societăţilor comerciale implicate în litigiu care se aflau în lichidare, precum şi de efectuarea unor constatării tehnico-ştiinţifice şi a unei expertize contabile. La data controlului cauza era în curs de finalizare.

4. Dosar nr. …/2006, având ca obiect infracţiunea prevăzută de           art. 246 raportat la art. 258 Cod penal, se află în lucru la procurorul … din data de 30 martie 2006. Plângerea penală a fost formulată la data de 05 februarie  2002 şi a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi


Justiţie. La data de 15 ianuarie 2004 a fost începută urmărirea penală. Cauza a fost declinată la Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 24 martie 2006. Durata procedurilor a fost determinată de efectuarea unor constatări         tehnico-ştiinţifice, a unor expertize grafice şi a contraexpertizei dispuse la INEC, precum şi a unor expertize de evaluare a bunurilor imobile, reconstituire a actelor contabile ale unor societăţi aflate în lichidare şi expertiza contabilă.

5. Dosar nr. …/2006, având ca obiect infracţiunile prevăzute de        art.  254 Cod penal, art. 248 Cod penal raportat la art. 2481 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. Plângerea penală a fost formulată la data de 18 decembrie 2006. În cauză sunt cercetaţi 14 învinuiţi. La data de 02 august 2007 a fost începută urmărirea penală. Durata procedurilor a fost determinată de audierea unui număr mare de persoane, de reconstituirea unor înscrisuri distruse într-un incendiu, precum şi de efectuarea unei expertize de evaluare a unor terenuri a cărei finalizare este îngreunată de lipsa documentaţiei cadastrale.

6. Dosar nr. …/2007, având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/000, art. 248 Cod penal raportat la art. 2481 Cod penal.  Dosarul s-a format prin disjungerea dispusă la data 10 decembrie 2007 în cauza …/2007. Până la data de 05 ianuarie 2009, cauza a fost instrumentată de procuror …. La data menţionată, dosarul a fost redistribuit procurorului …, iar apoi, la data 03 decembrie 2010, procurorului …. La data de 12 decembrie 2011, dosarul i-a fost repartizat procurorului …. Durata procedurilor a fost determinată, în principal, de redistribuirile succesive ca urmare a încetării activităţii în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a procurorilor care au fost desemnaţi să instrumenteze cauza.

8. Dosar nr. …/2008 având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 raportat la art. 2481 Cod penal, se află în lucru la procurorul … din data de 14 octombrie 2009.

La dosarul înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie sub                nr. …/2008 au mai fost conexate: dosarul nr. …/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, dosarul nr. …/2009 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti şi dosarul nr. …/2010, format ca urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei dispuse în dosarul nr. …/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu la care erau conexate alte 60 de dosare penale.

Durata procedurilor în acest dosar a fost determinată de necesitatea efectuării unor verificări de Garda Financiară, precum şi a unui control de Curtea de Conturi.

9. Dosarul nr. …/2008 este în lucru la procurorii … şi …, de la data 06.12.2010, prin redistribuire, şi are ca obiect sesizarea formulată de Garda Financiară la data de 30.04.2008, cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 lit. b şi c din Legea nr. 241/2005.

Durata procedurilor în această cauză este determinată de necesitatea solicitării de relaţii de la mai multe instituţii publice şi societăţi comerciale, efectuarea de verificări suplimentare de către Garda Financiară, precum şi efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice, care la data controlului nu era finalizat.

10. Dosarul nr. …/2007 se află în lucru la procurorul … din data de 12.12.2011, acesta formându-se ca urmare a disjungerii dispuse în rechizitoriul nr. …/2006, care a fost disjuns din dosarul nr. …/2005, şi a fost redistribuit de la procurorul … (numit procuror şef al Serviciul Tehnic din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie ).

Cauza are ca obiect două infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248¹ Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Durata procedurilor se datorează necesităţii administrării tuturor mijloacelor de probă care fixează cadrul procesual legal.

11. Dosarul nr. …/2007 a fost repartizat procurorului … la data de 26.06.2007 şi provine din disjungerea dispusă prin rechizitoriul nr. …/2006. Cauza are ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 248 Cod penal, art. 248¹ Cod penal, art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000.

Durata procedurilor a fost determinată în acest caz de necesitatea administrării probatoriilor care au implicat colaborarea cu Garda Financiară şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

12. Dosarul nr. …/2007 se află în lucru la procurorul … din data de 02.07.2007, fiind redistribuit de la procuror …, şi a fost disjuns din dosarul             nr. …/2006.

În timpul derulării controlului, în cauză s-a pronunţat o soluţie de netrimitere în judecată, întrucât raportul de constatare dispus în cauză a fost depus la data de 25.04.2012 şi a concluzionat că nu există un prejudiciu.

13. Dosarul nr. …/2006 are ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 23 din Legea nr. 656/2002 şi a fost repartizat procurorului … prin redistribuire, iar la data de 08.11.2007 a fost conexat cu dosarul nr. …/2007.

Durata procedurilor se datorează, în principal, fluctuaţiei de personal, precum şi raportării cu întârziere a relaţiilor solicitate de la alte instituţii. În cauză urmează o reevaluare a probatoriilor şi pronunţarea unei soluţii.

14. Dosarul nr. …/2007 a fost repartizat procurorului … la data de 31.07.2007 şi are ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea            nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal. În timpul derulării controlului avea loc prezentarea materialului de urmărire penală, urmând a fi adoptată o soluţie.

15. Dosarul nr. …/2008 a fost repartizat procurorului … la data de 01.10.2008, fiind disjuns din rechizitoriul nr. …/2006 din data de 30.09.2008.

Cauza are ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 23 din Legea           nr. 656/2002, iar soluţionarea cauzei este indisolubil legată de rezultatul celor două comisii rogatorii dispuse. Acestea au fost transmise autorităţilor din China şi Italia şi, deşi s-au făcut reveniri, nu au fost încă primite relaţii.

16. Dosarul nr. …/2008 este în lucru la procurorul … de la data de 28.11.2007, prin redistribuire şi are ca obiect sesizarea din oficiu a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 248¹ Cod penal.

Durata procedurilor în această cauză este determinată de numărul persoanelor învinuite (12 învinuiţi), necesitatea solicitării de relaţii de la mai multe instituţii publice, precum şi de efectuarea mai multor rapoarte de


constatare tehnico-ştiinţifică în materii diferite (topo-cadastral, financiar contabil, informatic).

17. Dosarul nr. …/2008 se află în lucru la procurorul … de la data de 08.08.2008, dată la care Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000. În acest dosar lucrează împreună cu procurorul …, iar durata procedurilor este determinată de volumul mare de documente solicitate de la instituţii publice, precum şi audierea făptuitorilor.

18. Dosarul nr. …/2008 este în lucru la procurorul … începând cu data de 03.12.2010, prin redistribuire, iar de la 16.11.2011 lucrează în acest dosar şi procurorul ….

Dosarul are ca obiect sesizarea din oficiu a Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 - 248¹ Cod penal.

În această cauză durata procedurilor este determinată de volumul de documente care necesită o evaluare din partea procurorilor de caz, respectiv 150 volume.

19. Dosarul nr. …/2008 se află în lucru la procurorul … de la data de 03.12.2010, prin redistribuire.

Dosarul are ca obiect săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 257 Cod penal, iar soluţionarea acestuia este indisolubil legată de rezultatul comisiei rogatorii care a fost transmisă autorităţilor turce şi care au transmis un răspuns incomplet, astfel că se impune o nouă solicitare de comisie rogatorie.

20. Dosarul …/2006 se află în lucru la procurorii … şi … de la data de 17.11.2011, prin redistribuire, şi este format prin disjungere dintr-o altă cauză în care Direcţia Naţională Anticorupţie a emis rechizitoriu.

În această cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 10 lit. a şi art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000, raportate la art. 246 Cod penal. Durata procedurilor se datorează, în principal, fluctuaţiei de personal, precum şi necesităţii întocmirii raportului de constatare tehnico ştiinţifică, referitor la valoarea prejudiciului.

21. Dosarul nr. …/2008 se află în lucru la procurorul … începând cu data de 17.11.2011, când a fost redistribuit de la un alt procuror.

În această cauză Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu la data de 22.08.2008 cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea    nr. 241/2005.

În prezent se efectuează acte premergătoare urmăririi penale, în vederea circumstanţierii obiectului cauzei, valoarea prejudiciului nefiind stabilită cu certitudine.

22. Dosarul nr. …/2008 se află în lucru la procurorii … şi … de la data de 17.11.2011, fiind redistribuit de la alt procuror, şi are ca obiect sesizarea ANAF cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005.

Durata procedurilor se datorează, în principal, fluctuaţiei de personal, precum şi comunicării cu întârziere a relaţiilor solicitate de la alte instituţii.

23. Dosarul nr. …/2008 se află în lucru la procurorii … şi … de la data de 17.11.2011, fiind redistribuit de la alt procuror, şi are ca obiect infracţiunile


prevăzute de art. 254 şi 55 Cod penal, art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 2, 3, 5 Cod penal.

Dosarul conţine un volum foarte mare de documente şi a necesitat mai multe rapoarte din partea serviciului de specialişti, urmând fi audiate un număr de 100 de persoane, în calitate de făptuitori, respectiv învinuiţi.


CAPITOLUL III

Cauzele care au condus la prelungirea duratei procedurilor


Din analiza dosarelor precum şi din discuţiile purtate cu procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi cu procurorii care deţin funcţii de conducere a rezultat că prelungirea duratei procedurilor în dosarelor aflate în lucru la procuror s-a datorat  următoarelor cauze:

1. Complexitatea dosarelor determinată de:

- natura infracţiunilor investigate care presupune existenţa unor elemente de noutate în ceea ce priveşte spre exemplu, materia achiziţiilor publice, materia financiar fiscală sau în materia fraudelor privind folosirea fondurilor UE. De menţionat că în aceste materii nu există încă o jurisprudenţă consolidată, iar în unele situaţii, jurisprudenţa instanţelor este neunitară (spre exemplu în cazul fraudelor comise în domeniul achiziţiilor publice);

- numărul persoanelor cercetate. În cele mai multe cazuri numărul persoanelor implicate în activitatea infracţională este foarte mare (spre exemplu:


dosarele nr. …/2006, nr. …/2008, nr. …/2010, nr. …/2010,                         nr. …/2010, nr. …/2008,  nr. …/2011,  nr. …/2007);

- dificultatea administrării materialului probator. Natura infracţiunilor cercetate impune în cele mai multe cazuri: efectuarea unor constatări          tehnico-ştiinţifice şi a unor expertize financiar contabile sau a unor verificări de Garda Financiară, probatorii a căror administrate conduc la prelungirea duratei procedurilor (dosarele nr. …/2004; …/2006; …/2006; …/2006; …/2008, …/2008, …/2008, …/2009, …/2010, …/2009, …/2009, …/2008, …/2009).

În cursul verificărilor au fost identificate situaţii în care durata procedurilor a fost determinată şi de întârzierea efectuării de către specialiştii din cadrul Serviciului pentru specialişti a unor constatări (exemplificăm în acest sens dosar nr. …/2009 în care constatarea s-a dispus prin rezoluţia din 10 mai 2011, iar la data controlului raportul nu era finalizat; dosar nr. …/2010 în care constatarea s-a dispus prin rezoluţia din 29 iunie 2011, iar la data controlului raportul nu era finalizat; dosar nr. …/2011 în care constatarea s-a dispus prin rezoluţia din 26 mai  2011, iar la data controlului raportul nu era finalizat; dosar nr. …/2010 în care constatarea s-a dispus prin rezoluţia din 12 iulie 2011, iar la data controlului raportul nu era finalizat; dosar nr. …/2011 în care constatarea  s-a dispus prin rezoluţia din 12 iulie 2011, iar la data controlului raportul nu era finalizat; dosar nr. …/2009 în care constatarea s-a dispus prin rezoluţia din 10 mai 2011, iar la data controlului raportul nu era finalizat; dosar nr. …/2008, în care constatarea s-a dispus la 15.04.2009, iar raportul s-a finalizat la 22.03.2012; dosar nr. …/2010 în care constatarea s-a dispus la 13.04.2010, iar la data controlului raportul nu era finalizat).


Verificările efectuate la Serviciul specialişti a evidenţiat faptul că întârzierea în efectuarea rapoartelor de constatare s-a datorat, pe de o parte, volumului mare de lucru desfăşurat de fiecare specialist, iar, pe de altă parte, complexităţii verificărilor impuse de obiectivele constatării tehnico-ştiinţifice.

O altă cauză, care poate fi apreciată ca fiind de natură subiectivă, ar fi aceea a volumului de verificări considerat de fiecare specialist ca fiind necesar pentru a răspunde la obiectivele stabilite de procuror.

- dificultatea identificării autorilor infracţiunilor în cazul societăţilor comerciale înfiinţate pe numele unor cetăţeni străini (cu viză temporară de şedere pe teritoriul României) care, ulterior, au părăsit ţara (ex. dosarele           nr. …/2009;  nr. …/2011;  nr. …/2009; nr. …/2009; nr. …/2010).

- necesitatea reconstituirii unor documente contabile ale firmelor implicate în activitatea infracţională  sau a altor documente (în acest exemplificăm: dosarele nr. …/2006; dosar nr. …/2006; dosar nr. …/2006).

2. Declinările de competenţă determinate de stabilirea cuantumului prejudiciului.

Prelungirea duratei procedurilor în unele dosare este determinată şi de declinările succesive de competenţă care intervin între unităţile de parchet şi Direcţia Naţională Anticorupţie în urma calculării prejudiciului. Acest fapt conduce la ivirea unor conflicte negative de competenţă a căror soluţionare influenţează durata procedurilor (dosarul …/2010 conexat la dosarul                   nr. …/2008  dosarele nr. …/2009, …/2010, …/2009,  …/2011, …/2009,  …/2010, …/2010,  …/2010, …/2006, …/2011, …/2011,  …/2008, …/2009, …/2011,  …/2009, …/2011,  …/2007,  …/2009).

3. Redistribuirea succesivă spre soluţionare a dosarelor la procurori ca urmare a fluctuaţiei de personal. Verificările au evidenţiat că au existat situaţii în care dosarele au fost redistribuite succesiv la mai mulţi procurori, fapt ce a condus la înregistrarea unor perioade foarte mari de inactivitate în aceste cauze (dosarele nr. …/2007, …/2010, …/2010, …/2004, …/2006, …/2009, …/2009, …/2010, …/2009, …/2009, …/2008,  …/2008, …/2010, …/2009, …/2008, …/2006, …/2008,  …/2009,  …/2009).

4. Numărul mare de conexări impuse, pe de o parte, de faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie este sesizată succesiv cu fapte conexe celor care fac obiectul unor dosare aflate deja în lucru, iar, pe de altă parte, de faptul că există sesizări ale unor fapte de natură penala adresate şi altor unităţi de parchet care, în urma declinărilor, sunt conexate la cauzele aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Această măsură procesuală reprezintă un alt factor care contribuie la prelungirea duratei procedurilor: Au fost identificate un număr de 79 dosare conexate la alte cauze aflate în lucru la procurori. În acest sens exemplificăm:

- dosarul nr. …/2011 conexat la dosarul nr. …/2011; dosarul                      nr. …/2011 conexat la dosarul nr. …/2011; dosarul nr. …/2011 conexat la dosarul nr. …/2010;  dosarul nr. …/2011 conexat la dosarul nr. …/2011; dosarul nr. …/2011 conexat la dosarul nr. …/2009; dosarul nr. …/2010 conexat la dosarul nr. …/2009; dosarul nr. …/2010 conexat la dosarul nr. …/2009; dosarul nr. …/2010 conexat la dosarul nr. …/2009; dosarul nr. …/2010 conexat la dosarul nr. …/2009; dosarul nr. …/2011 conexat la dosarul nr. …/2009; dosarul nr. …/2006 conexat la dosarul nr. …/2007; dosarul nr. …/2009 conexat la


dosarul nr. …/2011 şi dosarul nr. …/2010 conexat la dosarul                    nr. …/2010, dosarul nr. …/2006 conexat la dosarul …/2008 şi apoi la …/2007, dosarul nr. …/2010 conexat la …/2010).

4. Existenţa unui volum relativ mare de muncă şi concentrarea pe anumite cauze.

De relevat este faptul că unele cauze au rămas în nelucrare şi datorită faptului că procurorii şi-au concentrat activitatea pe soluţionarea altor cauze complexe care impuneau un volum mare de activităţi investigative.

În acest sens exemplificăm următoarele dosare: dosarul nr. …/2009 în care ultimul act de urmărire penală a fost efectuat în luna ianuarie 2010 (procuror …); dosarul nr. …/2009 în care ultimul act de urmărire penală a fost efectuat în luna aprilie 2010 (procuror …); dosarul nr. …/2010 în care ultimul act de urmărire penală a fost efectuat în 24 noiembrie 2011 (procuror …);  dosarul nr. …/2010 în care în perioada 23 septembrie 2010 - 11 noiembrie 2011 nu s-au efectuat acte de urmărire penală (procuror …); dosarul nr. …/2009 în care nu s-au efectuat acte de urmărire penală cu excepţia solicitării unor înscrisuri (procuror …).

Din discuţiile purtate cu procurorul …, precum şi din verificările efectuate de inspectori, a reieşit că, în perioada cuprinsă între anul 2010 şi data controlului, procurorul şi-a concentrat activitatea pe soluţionarea unor cauze cu o complexitate deosebită, respectiv: dosarul nr. …/2008; dosarul …/2009 şi …/2009 (soluţionate prin rechizitorii). De asemenea, a efectuat acte de urmărire penală în dosarele nr. …/2010;  nr. …/2010; nr. …/2010; nr. …/2010;                     nr. …/2009 şi  nr. …/2010.



O situaţie similară a fost constatată şi în unele cauze aflate în lucru la procurorul … şi în acest sens indicăm dosarele nr. …/2011, nr. …/2010 şi               nr. …/2009.

Procurorul şi-a concentrat activitatea pe soluţionarea unor dosare de o complexitate deosebită, respectiv: nr. …/2010; nr. …/2010; nr. …/2008;             nr. …/2009; nr. …/2007; nr. …/2010.

Aceeaşi situaţie o regăsim şi în cazul altor procurori, care şi-au canalizat energia şi eforturile pentru a soluţiona în termen util cauze de mare complexitate; exemplificăm dosarele nr. …/2009 şi …/2010 soluţionate prin rechizitorii de către procurorul ….

5. Disjungerile repetate dispuse în cauzele penale reprezintă un alt factor care conduce la prelungirea duratei procedurilor. Verificările efectuate au evidenţiat faptul că multe dintre cauzele aflate încă în lucru în care prima sesizare este mai veche de 1 an, provin din disjungerile dispuse în alte cauze penale.

Folosirea, în mai multe dosare, a acestei măsuri de ordin procesual poate să devină un factor care să contribuie la mărirea volumului de lucru cu consecinţa prelungirii duratei procedurilor. În acest sens exemplificăm următoarele dosare care s-au format prin disjungeri: dosarul nr. …/2010; dosarul nr. …/2011; dosarul nr. …/2011; dosarul nr. …/2007 format prin disjungere şi soluţionat prin ordonanţă de încetare a urmăririi penale şi disjungere; dosarul          nr. …/2007; dosarul nr. …/2008 format prin disjungerea dispusă prin rechizitoriul nr. …/2005 din 23 iunie 2008. Prin rezoluţia din 21 aprilie 2004, se dispune din nou disjungerea. Cauza disjunsă este conexată la dosarul


nr. …/2007; dosarul nr. …/2007 format ca urmare a disjungerii dispuse prin rechizitoriul nr. …/2006.

6. Evaluarea cauzelor de către procurori nu se face întotdeauna în funcţie de vechimea înregistrării în sistem. Verificările au evidenţiat faptul că, în unele dosare, cu precădere cele formate în urma disjungerilor sau cele care au fost redistribuite, activitatea de evaluare a cauzei pe care o face procurorul învestit cu soluţionarea dosarului se prelungeşte în timp. În acest sens exemplificăm: dosarele nr. …/2009, nr. …/2007, nr. …/2011,  nr. …/2008,               nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2011, nr. …/2011, nr. ../2009,      nr. …/2009.


CAPITOLUL IV

Eficienţa activităţii în investigarea tipurilor de infracţiuni care au format obiectul controlului


Verificarea cauzelor soluţionate în perioada supusă controlului a evidenţiat următoarele aspecte:

Din totalul cauzelor soluţionate de procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie un procent de 67,1% îl reprezintă dosarele care au avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, abuz în serviciu, infracţiuni privind achiziţiile publice, precum şi infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.

Din cele 70 de dosare soluţionate, în 16 au fost  întocmite rechizitorii.


În cele 16 cauze în care s-a dispus trimiterea în judecată, prejudiciul stabilit în cursul urmăririi penale a fost de 550.193.348 RON şi 332.731 EURO.

Măsurile asiguratorii dispuse în aceste cauze au constat în aplicarea sechestrului pe bunuri mobile şi imobile precum şi pe conturi bancare ale inculpaţilor până la concurenţa sumei 196.047.586 RON şi 1.286.004 EURO.

De precizat este faptul că nu au fost identificate situaţii în care procurorii să nu respecte dispoziţiile legale referitoare la luarea măsurilor asiguratorii.

Au fost identificate şi situaţii în care ordonanţa de instituire a sechestrului asigurator nu a putut fi pusă în executare datorită faptului că inculpaţii nu deţineau bunuri mobile şi imobile sau conturi bancare. În acest sens exemplificăm dosarul nr. …/2009; dosarul nr. …/2010; dosarul                            nr. …/2010; dosarul nr. …/2010; dosarul nr. …/2010.

În cauzele în curs de soluţionare au fost dispuse măsuri asiguratorii acolo unde au putut fi identificate bunuri mobile şi imobile sau conturi bancare.

CAPITOLUL V

Măsurile dispuse de procurorii cu funcţii de conducere în vederea reducerii duratei procedurilor în cauzele care au avut ca obiect infracţiunile ce au format obiectul controlului


Verificările  efectuate de inspectori au evidenţiat că există o preocupare permanentă a procurorului şef secţie … şi a procurorului şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, , pentru soluţionarea cu celeritate a


cauzelor care au ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, abuz în serviciu, infracţiuni privind achiziţiile publice, precum şi infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.

Astfel, s-a constat că aceste dosare au fost permanent monitorizate, evaluându-se cauzele care au condus la prelungirea duratei procedurilor şi stabilindu-se măsuri concrete pentru  soluţionarea acestora cu celeritate.

De remarcat este activitatea procurorului şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, …, care a efectuat mai multe verificări cu privire la dosarele care au avut ca obiect  infracţiunile ce au format obiectul controlului. Verificările au vizat pe de o parte, durata procedurilor, iar pe de altă parte,  recuperarea produselor infracţiunilor şi problemele de drept ivite în practică în legătură cu acest aspect. În acest sens evidenţiem: lucrările nr. …/C1/2011; …/C1/2012; …/C1/2012 ; …/C1/2012 şi …/C1/2012.

De asemenea, verificările au mai evidenţiat şi faptul că procurorul şef adjunct …, în ale cărei atribuţii intră şi coordonarea Serviciului specialişti, a realizat în perioada supusă controlului o monitorizare a activităţii acestui serviciu, pentru identificarea cauzelor care au condus la efectuarea cu întârziere a rapoartelor de constatare şi identificarea soluţiilor pentru reducerea duratei de întocmire a acestora.

Serviciul Teritorial Iaşi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

Concluzii şi propuneri:

Activitatea unităţii verificate în domeniul vizat de control poate fi apreciată ca fiind bună şi, în raport din datele comparative (anul 2010), în perioada de referinţă se constată o îmbunătăţire sub toate aspectele. Astfel:

¨           au fost soluţionate prin rechizitoriu un număr mai mare de cauze complexe;

¨           nu s-au înregistrat în perioada 2011- trimestrul I 2012 cauze în care să se fi dispus achitarea sau restituirea de către instanţele de judecată

¨           măsurile asigurătorii au fost luate de procurori cu respectarea dispoziţiilor legale în toate cauzele în care a fost începută urmărirea penală, înregistrându-se în acelaşi timp o creştere semnificativă a sumelor indisponibilizate; instanţele de judecată au menţinut aproape în totalitate măsurile asigurătorii astfel cum au fost dispuse de procurori;

- în ceea ce priveşte resursele umane de care dispune unitatea de parchet, este de remarcat că rezultatele pozitive mai sus arătate au fost obţinute deoarece, atât procurorii, cât şi ofiţerii de poliţie judiciară au pregătirea necesară în vederea exercitării corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi manifestă o atitudine ofensivă în abordarea fenomenului infracţional;

- în cursul controlului s-a constatat existenţa unei colaborări interinstituţionale corespunzătoare între unitatea de parchet şi autorităţile publice implicate în combaterea infracţionalităţii (serviciile specializate în culegerea şi prelucrarea de informaţii, instituţii cu atribuţii de control şi verificare a utilizării


fondurilor europene, organe fiscale, organe judeţene de poliţie, alte structuri de control guvernamentale au alte autorităţi publice).

Deficienţe şi vulnerabilităţi:

- existenţa unor cauze în care nu au fost efectuate acte de urmărire penală o perioadă lungă de timp, astfel cum au fost arătate mai sus, este apreciată de echipa de control ca fiind o deficienţă în activitatea unităţii de parchet verificate;

- această deficienţă se datorează parţial existenţei unui volum mare de muncă, dar şi modului inadecvat în care sunt stabilite priorităţile în activitatea desfăşurată;

- o vulnerabilitatea a constituit-o şi faptul că organigrama unităţii a fost doar parţial ocupată cu posturile de ofiţeri de poliţie judiciară în perioada de referinţă.

În raport cu acestea, formulăm următoarele propuneri:

1. Activitatea de conducere desfăşurată de procurorul şef este necesar a fi evidenţiată în dispoziţii scrise (note de serviciu), astfel încât să existe o mapă cu lucrări de acest tip. Dincolo de aspectul formal al problemei, evidenţierea în scris ar constitui şi un ajutor în exercitarea la timp şi complet a actului de conducere.

2. În ceea ce priveşte domeniul supus verificării este necesar ca, pornind de la condiţionalităţile expuse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum şi de la concluziile Raportului final din data de 20 iulie 2011 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi



Verificare, procurorul şef să transpună în dispoziţii scrise priorităţile şi măsurile pe care le consideră oportune în vederea atingerii obiectivelor respective.

3. În ceea ce priveşte resursele umane s-ar impune suplimentarea numărului de poliţişti de poliţie judiciară cu încă un post.

Concluziile şi propunerile sunt consecinţa următoarelor constatări :

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a Serviciului Teritorial Iaşi

din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie


Serviciul Teritorial Iaşi face parte din structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel cum a fost organizată la înfiinţare la 1 septembrie 2002, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, fiind unul dintre cele 15 servicii teritoriale.

Începând din luna martie a anului 2010 Serviciul are sediul în Municipiul Iaşi, str. C.A. Rosetti nr. 18, într-un imobil proprietatea Consiliului Judeţean Iaşi, fiind atribuit în folosinţă gratuită Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii.

În ceea ce priveşte resursa umană, organigrama unităţii de parchet la data de 31.03.2012 prevedea un număr total de 15 posturi, din care:

- 2 posturi de conducere (procuror şef serviciu şi grefier şef serviciu)

- 13 posturi de execuţie (3 procurori, 5 ofiţeri de poliţie judiciară, 2 specialişti, 1 grefier, un referent şi un conducător auto).


La data controlului întreaga schemă era ocupată, neexistând posturi vacante, nici delegări ori detaşări.

Din data de 7 mai 2009 funcţia de procuror şef serviciu este ocupată de …, care are 16 ani vechime în Ministerul Public şi 4 ani în cadrul DNA. Funcţiile de execuţie sunt ocupate de procuror … - 19 ani vechime şi 5 ani în DNA, procuror … - 16 ani vechime şi 8 ani în DNA şi procuror … – 9 ani vechime (incluzând şi perioada la INM) din care 2 la DNA. În ceea ce priveşte echipa ofiţerilor de poliţie judiciară, este de precizat faptul că începând cu trimestrul al doilea al anului 2010 aceasta a fost schimbată în totalitate astfel încât, până la recrutarea celor noi, unitatea a lucrat timp de 3 luni de zile cu un singur ofiţer de poliţie judiciară. În acelaşi context precizăm faptul că procurorul … şi-a început activitatea la DNA pe data de 1 ianuarie 2010. În anul 2011 şi primul trimestru al anului 2012 nu a existat fluctuaţie de personal, astfel încât unitatea a lucrat cu schema completă.

În ceea ce priveşte volumul de activitate este de menţionat faptul că, în anul 2011 au fost de soluţionat un număr total de 254 cauze penale din care au fost soluţionate 121, comparativ cu 235 de cauze de soluţionat din care 112 soluţionate în anul 2010. A crescut astfel numărul de dosare aflate pe rol cu 8,1%, în paralel cu creşterea numărului de dosare soluţionate în procent de 8%. Din numărul total de cauze soluţionate în anul 2011, într-un număr de 17 cauze au fost emise rechizitorii, fiind trimişi în judecată 87 de inculpaţi, faţă de 12 rechizitorii cu 26 de inculpaţi trimişi în judecată în anul 2010. Exprimat în procente se constată o creştere cu 41,7% a rechizitoriilor în 2011 faţă de 2010, şi cu 234,6 % a inculpaţilor trimişi în judecată în aceeaşi perioadă de referinţă.


Este de apreciat faptul că unitatea se situează pe locul doi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în ceea ce priveşte numărul de rechizitorii pe anul 2011, după Serviciul Teritorial Bucureşti.

În ceea ce priveşte volumul de muncă pe procurori se constată că procurorul … a soluţionat un număr de 50 cauze penale cu 11 rechizitorii în anul 2011, procurorul şef … 23 cauze din care 3 rechizitorii, procurorul … 29 cauze din care 3 rechizitorii, iar procurorul … 19 cauze fără rechizitorii, cu precizarea că aceasta efectuează cu prioritate activitate în domeniul judiciar, având un număr de 365 participări în şedinţele de judecată, precum şi un număr de 20 apeluri şi recursuri declarate şi motivate.



CAPITOLUL II

Cauze aflate în lucru la procurori la data controlului


În ceea ce priveşte cauzele aflate pe rol la procuror la data controlului situaţia se prezintă după cum urmează:

Există un număr total de 110 dosare având ca obiect infracţiunile menţionate, acestea fiind repartizate procurorilor din cadrul unităţii.

Pe procurori situaţia se prezintă astfel: procuror şef … – 10, procuror … – 47, procuror … – 44 şi procuror … – 9.

Pe categorii de infracţiuni situaţia se prezintă astfel:

- Evaziune fiscală - total 17 din care: … 0, … 5, … 0, … 12;



- Abuz în serviciu - total 42 din care: … 4, … 25, … 2, … 11;

- Fraude cu fonduri ale U.E. - total 42 din care: … 6, … 13, … 6, … 17;

- Spălare de bani - total 9 din care: … 0, … 4, … 1, … 4;

- Neglijenţă în serviciu - nu sunt.

În ceea ce priveşte vechimea cauzelor raportat la data primei sesizări, situaţia se prezintă după cum urmează:

- anul 2007 – 1 cauză (procuror …);

- anul 2008 – 6 cauze (4 – procuror …, 1 – procuror şef … şi 1 – procuror …);

- anul 2009 – 12 cauze (6 – procuror …, 4 – procuror …, 1 – procuror …, 1 – procuror şef …).

Restul dosarelor au ca dată a primei sesizări anii 2010-2012.

Referitor la vechimea cauzelor este de reţinut că în multe situaţii prima sesizare a fost adresată altor organe judiciare.

Pentru a putea evalua celeritatea şi ritmicitatea în efectuarea urmăririi penale, cu efecte imediate în eficacitatea activităţii, inspectorii au procedat la analizarea fiecărei cauze în parte, din categoria celor care au făcut obiectul controlului tematic.

S-a constatat astfel că, în general, există o preocupare pentru soluţionarea operativă a cauzelor şi, în acest scop, actele administrate au un caracter ritmic. Pe de altă parte, s-au constatat şi situaţii în care s-au înregistrat intervale mari de timp de nelucrare şi, în acest sens, putem exemplifica:



- dosar nr. …/2010 având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal – între 02.11.2010 când s-a emis o adresă şi 19.04.2012 când s-a început urmărirea penală, nu s-a mai administrat nici un act;

- dosar nr. …/2011 având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, art. 248 Cod penal, art. 289 Cod penal, art. 291 Cod penal şi art. 2531 Cod penal - între 26.05.2011 şi 07.03.2012 nu s-a administrat nici un act;

- dosar nr. …/2009 având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal, în care de la data de 26.05.2010 şi până la data de 05.09.2011, dată la care s-a întocmit proces-verbal de constatare a actelor premergătoare, nu s-a mai efectuat nici un act;

- dosar nr. …/2010, sesizarea Gărzii Financiare Iaşi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005, art. 23 alin. 1     lit. a, b, c din Legea nr. 656/2002, art. 289, art. 291 Cod penal a fost înregistrată la data de 28.04.2010. Sesizarea vizează fapte săvârşite în anul 2008. Urmărirea penală nu era începută la data controlului, nu au fost instituite măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului în valoare de 4.237.770,64 lei. În cauză au fost întocmite două adrese în februarie şi martie 2011, alte două adrese au fost întocmite în martie şi aprilie 2012, iar, în luna mai 2012, a fost întocmită ordonanţă de delegare a ofiţerului de poliţie judiciară pentru efectuarea altor acte de urmărire penală.

- dosar …/2010, sesizare din oficiu a Poliţiei Municipiului B. pe data de 13.09.2010, declinat la D.N.A. S.T. Iaşi pe data de 04.10.2010. A fost întocmită


ordonanţă de delegare a ofiţerului de poliţie judiciară în luna ianuarie 2012, a fost începută urmărirea penală pe data de 30 aprilie 2012, a fost audiat învinuitul în luna mai 2012;

- dosar …/2010, sesizare din oficiu din presă pe data de 23.04.2010, soluţionat iniţial cu neînceperea urmăririi penale pe 29.06.2010, rezoluţie infirmată de procurorul şef pe 14.10.2010. A fost întocmită ordonanţă de delegare a ofiţerului de poliţie judiciară pe data de 17.02.2011, a fost începută urmărirea penală pe data de 09.03.2011. Au fost întocmite alte ordonanţe de delegare a ofiţerului de poliţie judiciară tot în luna martie 2011, iar în luna aprilie 2011 a fost efectuată o percheziţie informatică. Din mai 2011 şi până la data controlului nu au mai fost efectuate acte de urmărire penală;

- dosar …/2011, sesizare din oficiu prin disjungere din alt dosar penal pe data de 25.02.2011. Nu s-a efectuat niciun acte de urmărire penală până la data controlului.

Situaţii de administrare neritmică a actelor, mai puţin semnificative, s-au mai constatat şi în alte cauze aflate în lucru.

În urma discuţiilor purtate cu procurorii a rezultat faptul că una dintre cauzele întârzierii soluţionării unor dosare este şi “prioritizarea” în sensul că sunt abordate cu celeritate cauzele în care se prefigurează a fi emis rechizitoriu, în acest fel fiind oarecum tratate tangenţial celelalte cauze. Deşi nu intră în competenţa Inspecţiei Judiciare a verifica aceste “strategii de anchetă”, cunoscând faptul că în mod obiectiv nu pot fi efectuate acte în mod ritmic toate dosarele, li s-a recomandat procurorilor să găsească contextul necesar soluţionării tuturor cauzelor într-un termen rezonabil.


CAPITOLUL III

Măsuri dispuse de procurori şi procurorii cu funcţii de conducere în vederea soluţionării cu celeritate

Deşi nu există dispoziţii scrise nici ale procurorului şef al direcţiei şi nici ale procurorului şef serviciu cu privire la acest obiectiv, totuşi au fost dispuse măsuri de către procurorul şef serviciu pentru creşterea celerităţii actului de urmărire penală cu privire la întreaga activitate a unităţii de parchet, ale căror efecte se regăsesc şi în ceea ce priveşte cauzele ce fac obiectul prezentului control.

Având în vedere priorităţile stabilite de conducerea unităţii de parchet în planul semestrial de activitate, reţinem:

- soluţionarea cauzelor penale cu perspectivă certă de rechizitoriu, în special a celor în care a fost depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale; este urmărită îndeplinirea unui plafon minim de 6 rechizitorii; pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost stabiliţi procurorii responsabili, iar ca măsuri: inventarierea săptămânală a cauzelor în care s-a început urmărirea penală, fundamentarea speţei, stabilirea certă a situaţiei de fapt şi a mijloacelor de probă ce se impun a fi administrate, impunerea unor termene certe;

- analiza constantă în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor penale în care s-a depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări; reducerea până la epuizarea stocului a cauzelor vechi în vederea îmbunătăţirea indicatorului de operativitate. Şi pentru acest obiectiv s-au stabilit persoanele responsabile şi măsuri corespunzătoare, respectiv efectuarea bisăptămânală a controlului


operativ pentru verificarea ritmicităţii activităţii de urmărire penală şi folosirea tuturor ofiţerilor de poliţie judiciară desemnaţi a efectua acte de urmărire penală în cauzele respective; stabilirea sferei de persoane cercetate, a înscrisurilor necesare de depus la dosar şi pentru finalizarea rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică sau a expertizelor dispuse în dosare;

- menţinerea contactelor interinstituţionale în vederea culegerii de informaţii şi stabilirea unor metode de lucru menite să ridice gradul de operativitate în gestionarea informaţiilor din cauzele penale înregistrate. Ca măsuri pentru acest obiectiv s-a prevăzut consolidarea cooperării cu instituţiile ce au atribuţii în domeniul culegerii şi prelucrării informaţiilor (SRI, DGIPI), precum şi cu serviciile judeţene ale DGA, realizată pe calea unor întâlniri între conducătorii instituţiilor sus-citate şi procurorul şef serviciu.

În afară de acele măsuri, procurorul şef al Serviciului Teritorial Iaşi a adoptat şi alte măsuri manageriale în vederea îmbunătăţirii activităţii de urmărire penală şi a operativităţii, după cum urmează:

1. Dacă până în anul 2010 şi parţial în 2011 (semestrul I 2011) nu exista o repartizare strictă a ofiţerilor de poliţie pe procuror, funcţionând regula concentrării resurselor umane pe dosarele complexe sau cu perspectivă certă de rechizitoriu, din semestrul II 2011 s-a dispus repartizarea strictă a ofiţerilor de poliţie pe procuror, în scopul creşterii gradului de responsabilizare asupra termenelor impuse pentru soluţionare, dar şi pentru degrevarea atribuţiilor personalului (evitarea sufocării datorită volumului mare de muncă) şi sectorizarea sarcinilor de serviciu în vederea unei mai bune gestionări a urmăririi penale. Prin această modalitate s-a urmărit ca fiecare procuror/ofiţer de poliţie


judiciară să cunoască în amănunt situaţia dosarului penal în lucru cu consecinţa diminuării termenului de soluţionare concomitent cu asigurarea calităţii soluţiei dispuse; tot în acest cadru s-a luat măsura delegării ofiţerilor din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, precum şi a ofiţerilor din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţeană - Serviciile de Investigare a Fraudelor, referitor la cauzele care au fost apreciate ca fiind cu un grad de dificultate mai redus;

2. Raportat la caracterul deficitar al informaţiilor furnizate sau obţinute în segmentul infracţiunilor ce fac obiectul analizei, în vederea creării unei baze de date, a unei imagini de ansamblu asupra potenţialului fenomen infracţional,  s-a procedat în cadrul unor lucrări cu indicativul VIII/1 sau în cadrul unor dosare penale la emiterea unor adrese către instituţiile specializate sau titulare în gestionarea fondurilor din bugetul UE pentru întocmirea unor situaţii centralizatoare privind beneficiarii unor astfel de fonduri (de ex. adrese către A.P.I.A.), situaţii ce au stat la baza înregistrării ulterioare a multor dosare penale cu acest obiect;

3. Sub aspectul măsurilor luate pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală s-a aflat colaborarea interinstituţională, atât la nivelul conducerii, cât şi la nivelul compartimentelor de execuţie. În acest sens, discuţiile purtate cu reprezentanţii Gărzii Financiare, ai Direcţiilor Judeţene a Finanţelor Publice, în special cu privire la realii autori ai infracţiunilor de evaziune fiscală (şi nu a interpuşilor sau aşa numitelor “săgeţi”) au condus la o îmbunătăţire semnificativă calităţii actelor de sesizare în aceste cauze. Tot în cadrul acestor discuţii s-a punctat modul de stabilire a prejudiciului în cauzele de


evaziune fiscală, aspect de natură a scurta circuitul procedural al sesizării atunci când plafonul de 1.000.000 euro prejudiciu este depăşit, fiind astfel atrasă competenţa de efectuare a urmăririi penale în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

4. În vederea ridicării procentului de recuperare a prejudiciilor s-a stabilit regula de lucru ca măsura să fie dispusă imediat după momentul începerii urmăririi penale, eventual cu verificări încă din faza actelor premergătoare asupra bunurilor deţinute de persoanele cercetate. Ca element particular evidenţiem metoda ca, în cazul popririi, ordonanţa procurorilor să fi înaintată tuturor terţilor popriţi, chiar dacă ulterior se constată că nu toţi dintre aceştia au avut această calitate (unităţile bancare);

5. Începând cu anul 2011 s-a pus un accent deosebit pe tragerea la răspundere penală şi a persoanelor juridice, aspect de natură să îmbunătăţească gradul de recuperare a prejudiciilor prin luarea măsurilor asigurătorii. Este relevant sub acest aspect că, din cei 99 inculpaţi trimişi în judecată în perioada   1 ianuarie 2011 – 31.03.2012, sunt 23 de persoane juridice, comparativ cu 2010, când nu a fost trimisă în judecată nicio persoană juridică;

6. O altă măsură constă în orientarea anchetelor informative spre zonele de infracţionalitate macroeconomică şi financiară (unde în mod potenţial se produc prejudicii importante statului) şi pe sectorul infracţiunilor de corupţie. Sub acest aspect colaborarea cu serviciile specializate în culegerea şi furnizarea de informaţii nu s-a limitat doar la stabilirea direcţiilor de investigare, ci a vizat şi feed-back-ul generat de astfel de informaţii prin analiza soluţiilor dispuse în dosarele înregistrate ca urmare a furnizării acestor informaţii. În acest mod s-a


urmărit responsabilizarea acurateţei informaţiei, formarea unei echipe comune în administrarea dosarului şi valorificarea (inclusiv upgrad-area) informaţiei în timp real, pentru valorificarea la maximum a momentelor operative. Din această perspectivă au existat adrese de restituire a notelor de informare în vederea completării sau cu solicitarea anexării materialului brut al informaţiei, exprimându-se ideea că nu este importantă cantitatea de informaţii, ci calitatea acestora.

Efectele acestor măsuri s-au concretizat în creşterea indicelui de operativitate în cauzele supuse analizei.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu (în achiziţii publice), în perioada analizată au fost soluţionate 9 cauze mai vechi de 2 ani de la sesizare, faţă de 5 în 2010, înregistrându-se o creştere de 80% a indicelui de operativitate. În ceea ce priveşte cauzele care depăşesc 6 luni de la începerea urmăririi penale au fost soluţionate 4 faţă de 3 în 2010, indicele de operativitate crescând cu 33,3%.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, în perioada analizată au fost soluţionate 3 cauze mai vechi de 2 ani de la sesizare faţă de niciuna în 2010 (indice crescut cu 300%), 2 cauze mai vechi de 1 an de la sesizare faţă de 1 în 2010 (indice crescut cu 100%) şi 4 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale faţă de una în 2010 (indice crescut cu 300%).

Referitor la fraudele cu fonduri UE s-au constatat de asemenea creşteri ale indicelui de operativitate.



CAPITOLUL IV

Respectarea dispoziţiilor legale şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie dispuse în vederea luării măsurilor asigurătorii şi recuperării prejudiciilor


Dispoziţiile privind luarea măsurilor asigurătorii sunt prevăzute de           art. 163-168 Cod de procedură penală, iar obligativitatea dispunerii acestora în ce priveşte săvârşirea infracţiunilor ce fac obiectul controlului tematic sunt prevăzute în art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 20 din Legea nr. 78/2000 şi           art. 25 alin. 6 din Legea nr. 656/2002.

Având în vedere prevederile legale, nu au fost considerate necesare ordine interne, emise de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În cele ce urmează vom face o analiză a măsurilor asigurătorii dispuse în perioada de referinţă în cauzele aflate pe rol, comparativ cu cele dispuse în cauzele soluţionate în anul 2010. S-a procedat în acest fel deoarece a fost necesară stabilirea unei dinamici cu privire la măsurile asigurătorii, precum şi pentru stabilirea existenţei ori nu a unei îmbunătăţiri în acest domeniu.

Astfel, s-a constatat că începând cu anul 2011 şi până în prezent, în toate cauzele în care se dispune începerea urmăririi penale procurorii dispun în acelaşi moment procesual şi instituirea măsurilor asigurătorii a sechestrului şi popririi. Aceste măsuri sunt dispuse fără o verificare prealabilă a bunurilor mobile sau imobile ale învinuitului, ori ale conturilor bancare ale acestuia, activităţi care ar dura foarte mult, prin această rapiditate urmărindu-se prevenirea situaţiilor în care, după aducerea la cunoştinţă a învinuirii de către procuror şi până la efectuarea verificărilor privind solvabilitatea, învinuitul să


înstrăineze sau să ascundă bunurile şi sumele de bani ce ar trebui să facă obiectul măsurilor asigurătorii. De menţionat faptul că, datorită acestei rapidităţi în luarea măsurilor se reuşeşte inclusiv indisponibilizarea bunurilor aflate în cutiile de valori de la bănci.

În cifre absolute constatăm o creştere foarte mare a sumelor de bani indisponibilizate pentru recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea infracţiunilor ce fac obiectul analizei, de la 668.029 lei şi 48.332 euro în anul 2010 la 55.089.501 lei în perioada de referinţă (în anul 2011: 52.166.892 lei, iar în trimestrul I 2012 1.922.609 lei). La acest indicator putem constata o îmbunătăţire semnificativă a activităţii procurorilor din cadrul Serviciului Teritorial Iaşi.

Un alt aspect pozitiv este acela că măsurile asigurătorii luate în faza de urmărire penală au fost menţinute aproape în totalitate de instanţele de judecată.

Astfel, în anul 2011, instanţele de judecată din raza de competenţă a D.N.A. Serviciul Teritorial Iaşi au pronunţat trei hotărâri definitive de condamnare în cauze în care s-a reţinut săvârşirea unor infracţiuni ce fac obiectul controlului tematic.

Din acestea, prin două hotărâri ale instanţei de judecată s-a menţinut sechestrul asigurător instituit asupra unor bunuri până la concurenţa sumei totale de 1.248.540,22 euro pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiuni de evaziune fiscală şi prin infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ceea ce reprezintă exact suma cu privire la care s-au instituit măsurile în cursul urmăririi penale.



În aceeaşi perioadă, instanţa de judecată a fost sesizată prin rechizitoriu de către D.N.A. Serviciul Teritorial Iaşi în 12 dosare penale, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, achiziţii publice, evaziune fiscală, spălare de bani şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, în care s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii în sumă totală de 52.166.892 lei, în vederea recuperării prejudiciilor.

Până la momentul efectuării controlului, măsurile asigurătorii dispuse au fost menţinute.

În trimestrul I 2012, instanţele de judecată din raza de competenţă a D.N.A. Serviciul Teritorial Iaşi au pronunţat trei hotărâri definitive de condamnare în cauze în care au fost învestite prin rechizitorii ale acestei unităţi de parchet.

Din acestea, prin două hotărâri ale instanţei de judecată a fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituită în cursul urmăririi penale asupra unor bunuri până la concurenţa sumei totale de 603.892,06 euro, pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Într-un singur dosar instanţa de judecată a hotărât ridicarea sechestrului, întrucât prejudiciul în valoare totală de 38.700 euro a fost recuperat în cursul cercetării judecătoreşti.

În aceeaşi perioadă instanţa de judecată a fost sesizată prin rechizitorii emise de D.N.A. Serviciul Teritorial Iaşi în două dosare penale având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene în care s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii în sumă totală de 1.929.690 lei, măsuri menţinute de către instanţa de judecată.


În dosarele aflate pe rolul D.N.A. Serviciul Teritorial Iaşi, la data controlului, situaţia măsurilor asigurătorii se prezintă astfel:

- dosar nr. …/2011, pe data de 07.03.2011 a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 27.374.933 lei.

- dosar nr. …/2011, pe data de 06.01.2012 a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 5.209.884 lei şi 1.000.000 euro.

- dosar nr. …/2010, pe data de 24.02.2012 a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 2.886.237 lei şi 175.580 euro.

- dosar nr. …/2010, pe data de 31.05.2010 a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 2.400.458 lei şi 91.642 lei.

- dosar nr. …/2010, pe data de 31.01.2011 a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 166.432 lei şi 43.570 euro.

- dosar nr. …/2010, pe data de 30.04.2012 a fost instituită măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 389.657 lei.

- dosar nr. …/2010, pe data de 03.01.2011 au fost instituite măsurile sechestrului asigurător şi poprire până la concurenţa sumei de 5.209.884 lei şi 1 milion euro.

- dosar nr. …/2011, pe data de 05.04.2012 au fost instituite măsurile sechestrului asigurător şi poprire până la concurenţa sumei de 8.526.302 lei.


- dosar nr. …/2012, pe data de 06.02.2012 a fost instituită măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 481.748 lei.

- dosar nr. …/2012, pe data de 26.03.2012 a fost instituită măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 8.902.173 euro.

- dosar nr. …/2011, pe data de 26.10.2011 au fost instituite măsurile sechestrului asigurător şi poprire până la concurenţa sumei de 3.982.549 lei şi 3.046.248 lei.

- dosar nr. …/2011, pe data de 25.04.2012 a fost instituită măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 859.527 lei.

CAPITOLUL V

Cauzele care au condus la nesoluţionarea cu celeritate a cauzelor


În ce priveşte cauzele – cu caracter de excepţie - în care s-a constatat nesoluţionarea cu celeritate, precizăm că acestea s-au datorat uneori unor împrejurări cu caracter obiectiv.

Dintre acestea, trebuie să cităm complexitatea unor cauze (ex. dosarele nr. …/2010, …/2010, …/2008, …/2010, …/2009 etc.), volumul mare de acte ce trebuie administrate (spre ex. cauză cu 177 învinuiţi şi peste 300 martori, din care mulţi trebuie audiaţi în localităţile de domiciliu, neavând posibilităţi financiare pentru a se deplasa la Iaşi), personalul insuficient (s-a exprimat faptul că ar fi necesar încă un poliţist şi chiar încă un procuror în cadrul unităţii), existenţa multor situaţii în care prima sesizare a fost adresată unor alte unităţi de


parchet, iar, ulterior, cauzele au fost declinate către Direcţia Naţională Anticorupţie, dificultăţi în realizarea unor probatorii (ex: dosar nr. …/2008 având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 181 şi 183 din Legea nr. 78/2000 şi care vizează activitatea infracţională desfăşurată de cetăţeni străini în alte state membre U.E. Cauza a presupus cooperare vamală internaţională).

Pe de altă parte, au existat şi cauze cu caracter subiectiv, respectiv lăsarea în nelucrare a unor cauze, aşa cum s-a arătat în capitolul II la analiza dosarelor aflate în lucru.


CAPITOLUL VI

Eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni


Potrivit datelor statistice, a rezultat că, în perioada de referinţă, a fost soluţionat un număr de 89 cauze, având ca obiect infracţiunile mai sus menţionate, din care 16 prin rechizitoriu, ceea ce reprezintă un procent însemnat, astfel încât, în raport de ponderea trimiterilor în judecată, se constată o eficienţă bună a activităţii desfăşurate.

La aceasta trebuie adăugat că, în perioada de referinţă, nu s-au înregistrat achitări sau restituiri, iar indicatorii de operativitate s-au îmbunătăţit.

În ce priveşte dinamica activităţii desfăşurate în scopul recuperării prejudiciilor prin instituirea măsurilor asigurătorii, s-a arătat în capitolele precedente că atât cantitativ, cât şi calitativ s-a constatat o creştere a indicatorilor.

Serviciul Teritorial Ploieşti  al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Concluzii şi propuneri:

Controlul efectuat la Serviciul Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a constatat preocuparea constantă şi implicarea  procurorului şef al acestui serviciu şi a procurorilor cu privire la monitorizarea permanentă şi soluţionarea cauzelor, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.

Procurorul şef a reuşit cu resursele umane şi materiale avute la dispoziţie să obţină rezultate bune în cauzele având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.

Procurorul şef a organizat şi planificat, în mod judicios, activitatea Serviciului Teritorial Ploieşti, luând măsuri pentru exercitarea acesteia în mod eficient.

Procurorii au acţionat în mod corespunzător pentru soluţionarea cu operativitate a cauzelor având ca obiect  infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.

În cauzele în care era începută urmărirea penală au fost efectuate verificări în vederea identificării bunurilor asupra cărora pot fi instituite măsuri asiguratorii, fiind astfel respectate dispoziţiile ordinului procurorului general al



Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 637/C/2011 cu privire la luarea măsurilor asiguratorii.

Ponderea activităţii Serviciului Teritorial Ploieşti o constituie cauzele având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.

În ceea ce priveşte eficienţa de soluţionare a acestor cauze, se constată faptul că, raportat la întreaga activitate a serviciului, numărul rechizitoriilor întocmite în cauzele având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani este de patru ori mai mare decât a celor întocmite în celelalte cauze de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Faţă de cele expuse, formulăm următoarele propuneri:

Efectuarea demersurilor necesare de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru suplimentarea schemei Serviciului Teritorial Ploieşti cu încă un post de specialist financiar, având în vedere importanţa deosebită a activităţii desfăşurate de specialistul financiar, dar şi volumul de activitate al Serviciului Teritorial Ploieşti şi natura infracţiunilor care fac obiectul de activitate a acestui serviciu, ponderea cea mai mare fiind a cauzelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.

Concluziile şi propunerile sunt consecinţa următoarelor constatări:



CAPITOLUL I.

Prezentarea Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Serviciul Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie are sediul în municipiul Ploieşti şi funcţionează în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi cu Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie aprobat prin Ordinul nr. 2148/C/2006 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 852 din 17 octombrie 2006.

Resursele umane:

Schema de funcţionare a Serviciului Teritorial Ploieşti, până la data de 1 august 2011, era prevăzută cu un post de conducere, respectiv procuror şef birou, şi 3 posturi de procurori.

Începând cu data de 1 august 2011, schema de procurori a fost suplimentată cu un post de procuror, acesta fiind ocupat prin delegare de domnul procuror … până la data de 1 noiembrie 2011, când a fost numit procuror la Serviciul Teritorial Ploieşti.

Serviciul Teritorial Ploieşti, în perioada supusă controlului, a fost condus de domnul procuror şef serviciu …, care, începând cu data de 15 mai 2012, îşi exercită această funcţie prin delegare.

În cadrul serviciului îşi desfăşoară activitatea un număr de 5 ofiţeri de poliţie judiciară, un specialist, un grefier şef serviciu, un referent şi un şofer auto.


De menţionat este faptul că, funcţia de grefier a fost vacantă în anul 2011 şi până la data efectuării controlului, iar la data de 1 iunie 2011 conducătorul auto şi-a dat demisia, fapt pentru care îndatoririle acestuia au fost preluate de un ofiţer de poliţie judiciară până la data de 1 februarie 2012, când postul a fost ocupat.

De asemenea, un ofiţer de poliţie judiciară s-a aflat în concediu medical în perioada iulie – octombrie 2011, iar în cursul anului 2011, fiecare membru al colectivului a efectuat 20 de zile lucrătoare concediu de odihnă.

Competenţa teritorială

Serviciul Teritorial Ploieşti are competenţă teritorială pe întreaga Curte de Apel Ploieşti, având astfel arondate un număr de trei judeţe, respectiv Buzău, Prahova şi Dâmboviţa.


CAPITOLUL II.

Cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală,

abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale uniunii europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani aflate în lucru la procurori la data efectuării controlului

La data controlului, respectiv 7 mai 2012, la Serviciul Teritorial Ploieşti se aflau în lucru un număr total de 201 dosare, din care 153 dosare penale având ca obiect infracţiunile ce fac obiectul controlului.

Situaţia cauzelor aflate în lucru la procuror prezentată de Serviciul Teritorial Ploieşti la data controlului era următoarea:


- procurorul şef … –  29 dosare, din care 5 dosare împreună cu alt procuror ;

- procurorul … –  46 dosare, din care 5 dosare împreună cu alt procuror;

- procurorul … – 24 dosare, din care 6 dosare împreună cu un alt procuror;

- procurorul … – 37 dosare, din care 5 dosare împreună cu un alt procuror;

- procurorul … – 21 dosare, din care 4 împreună cu un alt procuror.

Din cele 153 de cauze, pe parcursul controlului au fost soluţionate un număr de 4 cauze, din care trei de către procurorul şef al Serviciului Teritorial Ploieşti, … (dosarele nr. …/2008, nr. …/2009, nr. …/2010) şi unul de către procurorul … (dosar nr. …/2009).

Astfel, în timpul controlului se mai aflau în lucru un număr de 149 dosare, în 28 dosare fiind începută urmărirea penală.

Dintre cele 149 dosare aflate în lucru, două sunt din anul 2006, 5 dosare din anul 2007, 3 dosare din anul 2008, 14 dosare din anul 2009, 37 dosare din anul 2010, 52 dosare din anul 2011 şi 36 dosare din anul 2012.

CAPITOLUL III.

Măsurile dispuse de procurorii cu funcţii de conducere de la Serviciul Teritorial Ploieşti în vederea soluţionării cauzelor având ca obiect  infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale uniunii europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.


În cadrul activităţii de conducere, procurorul şef al Serviciului Teritorial Ploieşti, săptămânal, în şedinţele de analiză a soluţiilor a realizat analiza activităţii din sectorul de urmărire penală a fiecărui procuror şi ofiţer de poliţie judiciară, stabilindu-se priorităţi în soluţionarea cauzelor, identificându-se cauzele care afectează operativitatea, fiind dispuse măsuri în consecinţă.

Programele de activitate întocmite cuprind obiective care duc la eficientizarea activităţii Serviciului Teritorial Ploieşti, inclusiv în ceea ce priveşte soluţionarea şi eficientizarea activităţii în cauzele având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani. Aceasta întrucât, deşi obiectivele nu vizează în mod concret infracţiunile care fac obiectul controlului, activitatea de soluţionare a cauzelor care au ca obiect aceste infracţiuni are o pondere mai mare, respectiv mai mult de jumătate, decât a celor care au ca obiect alte infracţiuni.

Astfel, în cuprinsul programelor de activitate au fost înscrise obiective vizând:




- identificarea cauzelor pe rol cu potenţial de finalitate judiciară, verificarea permanentă a activităţii de urmărire penală în aceste cauze şi soluţionarea la termenele stabilite;

- verificarea activităţii ofiţerilor din Poliţia Judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti şi respectarea prevederilor procedurale în îndeplinirea actelor de cercetare penală dispuse de procuror prin delegare;

- întâlniri de lucru periodice cu factorii de conducere din cadrul S.R.I., S.I.P.I. şi D.G.A., Serviciilor de Investigare a Fraudelor din cele trei judeţe arondate circumscripţiei teritoriale: Buzău, Dâmboviţa, Prahova;

- întâlniri de lucru periodice cu reprezentanţii Finanţelor Publice, Gărzii Financiare şi Curţii de Conturi din cele trei judeţe arondate;

- îmbunătăţirea actului de justiţie, identificarea problemelor de drept care determină o practică judiciară neunitară la nivelul instanţelor şi a modificărilor legislative survenite în actele normative care privesc activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

- identificarea şi prezentarea periodică a modificărilor legislative în materie economico - financiară, precum şi a problemelor controversate de practică în materie;

- monitorizarea zilnică a materialelor apărute în presa locală şi naţională ce prezintă interes în activitatea serviciului.

Obiectivele din programele de activitate au fost aduse la îndeplinire, fiind întocmite în acest sens referate.



Monitorizarea activităţii ofiţerilor de poliţie judiciară a fost realizată zilnic, prin prezentarea de către aceştia a activităţilor punctual desfăşurate, activităţi consemnate într-o agendă personală a fiecăruia dintre ei, vizată de procurorul de caz şi de procurorul şef serviciu.

Corelativ atribuţiilor de conducere şi în conformitate cu obiectivele din programele de activitate au fost realizate întâlniri periodice şi ori de câte ori a fost necesar cu reprezentanţii Gărzii Financiare, Camerei de Conturi, Serviciului Român de Informaţii, Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţiei Generale Anticorupţie.

Atât procurorul şef al Serviciului Teritorial Ploieşti, cât şi procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară, specialistul financiar din cadrul acestuia au participat la şedinţa de învăţământ trimestrială organizată la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi la alte forme de perfecţionare profesională organizate la diferite niveluri.

De menţionat este faptul că, procurorul şef al Serviciului Teritorial Ploieşti are pus la punct un sistem de evidenţe care îi permit în permanenţă monitorizarea cauzelor aflate în lucru la procurori.

Astfel, există evidenţe cu dosarele aflate în lucru la procurori între şase luni şi 1 an de la începerea urmăririi penale şi peste 1 an de la începerea urmăririi penale, cu menţiunea că aceste evidenţe sunt întocmite săptămânal, detaliat pentru fiecare procuror.

Tot săptămânal sunt întocmite şi evidenţele privind activităţile desfăşurate de către ofiţerii de poliţie judiciară şi specialistul financiar în fiecare



dosar, în fiecare plângere, în dosarele ce urmează a fi soluţionate prin rechizitoriu şi în lucrările clasificate.

De asemenea, au fost întocmite săptămânal situaţii cu privire la procurori, referitoare la numărul dosarelor soluţionate, numărul plângerilor soluţionate, numărul dosarelor intrate, numărul dosarelor aflate în lucru şi participările în şedinţele de judecată, dar şi situaţii comparative în ceea ce priveşte dosarele soluţionate.

În concluzie, procurorul şef al Serviciului Teritorial Ploieşti, prin măsurile dispuse, s-a implicat activ în vederea monitorizării şi soluţionării cauzelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, în condiţiile în care a desfăşurat activitate de execuţie comparabilă cu cea a celorlalţi procurori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciului.


CAPITOLUL IV.

Respectarea dispoziţiilor legale şi a ordinelor Procurorului General

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

cu privire la luarea măsurilor asiguratorii şi recuperarea

prejudiciilor cauzate bugetului de stat.


Având în vedere că recuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni şi confiscarea beneficiilor obţinute de infractori reprezintă un instrument esenţial în combaterea criminalităţii şi a fost asumată ca un obiectiv strategic al Uniunii


Europene şi având în vedere evaluările care au concluzionat că România nu are un sistem eficient de identificare a bunurilor provenite din infracţiuni sau având legătură cu infracţiuni, una dintre deficienţele constatate fiind lipsa unor investigaţii financiare având ca obiect identificarea în mod operativ a bunurilor asupra cărora pot fi instituite măsuri asiguratorii, a fost emis ordinul comun al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 637/C/2011 privind desfăşurarea activităţilor prealabile luării măsurilor asiguratorii în cauzele penale.

Astfel, potrivit acestui ordin în toate cauzele penale privind infracţiuni care au produs prejudicii materiale sau au dus la dobândirea unor avantaje materiale, organele de urmărire penală vor evalua dacă se impune efectuarea de verificări pentru identificarea bunurilor asupra cărora pot fi instituite măsuri asiguratorii.

De asemenea, în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, evaluarea se va realiza cu prilejul începerii urmăririi penale. Verificările pentru identificarea bunurilor se vor efectua în toate cauzele în care luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie potrivit legii.

Prin adresa nr. 278/I/1/2011 din data de 7 iulie 2011, Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura Centrală a transmis acest ordin tuturor secţiilor şi serviciilor din structura centrală, precum şi tuturor serviciilor teritoriale.

Verificarea dosarelor aflate în lucru la Serviciul Teritorial Ploieşti a evidenţiat faptul că, în toate cauzele în care este începută urmărirea penală pentru infracţiuni care au produs prejudicii materiale sau au dus la dobândirea


unor avantaje materiale, organele de urmărire penală au dispus efectuarea de verificări pentru identificarea bunurilor asupra cărora pot fi instituite măsuri asiguratorii.

Totodată, în cauzele aflate în lucru au fost instituite măsuri asiguratorii într-un număr de 2 cauze, după cum urmează: dosar nr. …/2011 – valoarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asiguratorii fiind de 4.896.994,09 lei şi dosarul nr. …/2010, în care valoarea totală a bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asiguratorii fiind de 20.860.225 lei.

În cauzele soluţionate, în cursul anului 2011, au fost dispuse măsuri asiguratorii într-un număr de 6 dosare, în care s-a întocmit rechizitoriu, valoarea totală a bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asiguratorii fiind de  23.201.703 lei, în cursul anului 2012 fiind dispusă măsura asiguratorie într-un singur dosar în care a fost întocmit rechizitoriu, valoarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asiguratorii fiind de 2.466.652,81 lei.

În consecinţă, prevederile Ordinului nr. 637/C/2011 privind desfăşurarea activităţilor prealabile luării măsurilor asiguratorii în cauzele penale sunt respectate de procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti.



CAPITOLUL V.

Cauzele care au condus la nesoluţionarea cu celeritate a

dosarelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale uniunii europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.


Verificarea prin sondaj a dosarelor aflate în lucru la procurori care fac parte din categoria cauzelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani a evidenţiat faptul că nesoluţionarea acestor cauze s-a datorat exclusiv unor motive de ordin obiectiv, respectiv:

complexitatea deosebită a unor cauze (exemplificăm dosarele penale nr. …/2007, nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2010, nr. …/2010, nr. …/2007,    nr. …/2006, nr. …/2006, nr. …/2011 etc). De menţionat este însă faptul că toate cauzele aflate în lucru la Serviciul Teritorial Ploieşti sunt cauze complexe, atât prin natura infracţiunilor investigate, cât şi sub aspectul mijloacelor investigative folosite pentru stabilirea situaţiei de fapt corecte.

redistribuirea cauzelor la mai mulţi procurori ca urmare a fluctuaţiei de personal (ex. dosar nr. …/2006, nr. …/2006, nr. …/2008, nr. …/2009,         nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009);

● timpul alocat participărilor în şedinţele de judecată, care impietează asupra activităţii soluţionării cauzelor, în condiţiile în care procurorii se deplasează la instanţele de pe raza de competenţă a trei judeţe.

● preluarea atribuţiilor conducătorului auto de către un ofiţer de poliţie judiciară, în perioada 1 iunie 2011 - 1 februarie 2012, ceea ce a afectat activitatea de efectuare a cercetărilor în dosarele în care acesta a fost delegat;

volumul mare de activitate al procurorilor din cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti:

În perioada de referinţă, respectiv anul 2011 şi primul semestru al anului 2012, volumul de activitate de la Serviciul Teritorial Ploieşti se prezintă astfel:


1. Procuror şefcu o vechime în funcţia de procuror de 16 ani şi 5 luni.

În perioada supusă controlului, pe lângă activitatea de conducere, procurorul şef a desfăşurat şi muncă de execuţie, împrejurare în care, în anul 2011, a soluţionat 32 dosare, din care 2 rechizitorii, 21 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, o declinare şi 7 conexări, iar, în cursul anului 2012, a soluţionat un număr de 7 dosare penale, din care o soluţie de scoatere de sub urmărire penală, 3 declinări şi o conexare.

Din totalul de 39 dosare soluţionate în perioada supusă controlului, 29 fac parte din categoria acelora care fac obiectul controlului, dintre acestea 2 fiind rechizitorii, 17 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, o soluţie de scoatere de sub urmărire penală, 4 declinări şi 5 conexări.

În cursul anului 2011, a soluţionat 55 de plângeri, 41 plângeri împotriva soluţiei, 203 alte lucrări şi a primit în audienţă un număr de 18  persoane.

În cursul anului 2012, a soluţionat un număr de 21 lucrări, 10 plângeri împotriva soluţiei şi 64 alte categorii de lucrări.

2. Procuror ... cu o vechime în funcţia de procuror de 16 ani şi 5 luni.

În cursul anului 2011, procurorul a soluţionat 56 dosare din care 4 rechizitorii, o soluţie de scoatere de sub urmărire penală, 23 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 24 de conexări şi 4 declinări.

În anul 2012, a soluţionat 15 dosare, din care 1 rechizitoriu, 6 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 4 conexări şi 4 declinări.



Din totalul de 71 dosare soluţionate în perioada supusă controlului, 46 fac parte din categoria acelora care fac obiectul controlului, dintre acestea 2 fiind rechizitorii, 16 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 7 declinări şi 19 conexări.

Procurorul a participat în anul 2011 şi în şedinţele de judecată, în 11 cauze, din care 10 fonduri şi un apel, a declarat şi motivat un recurs.

De asemenea, în cursul anului 2011, a soluţionat 38 lucrări generale şi a primit în audienţă un număr de 36 de persoane, iar, în anul 2012, a soluţionat un număr de 24 lucrări generale şi a primit în audienţă 11 persoane.

3. Procuror ... cu o vechime în funcţia de procuror de 16 ani şi 5 luni.

În cursul anului 2011, procurorul a soluţionat 30 dosare din care 2 rechizitorii, 18 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 7 de conexări şi 10 declinări.

În anul 2012, a soluţionat 7 dosare, din care 4 soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi 3 declinări.

Din totalul de 37 dosare soluţionate în perioada supusă controlului, 29 fac parte din categoria acelora care fac obiectul controlului, dintre acestea 2 fiind rechizitorii, 15 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 5 declinări şi 6 conexări.

Procurorul a participat în anul 2011 şi în şedinţele de judecată, în 315 cauze, din care 236 fonduri, 45 apeluri, 34 recursuri, a declarat şi motivat 4 apeluri şi 13 recursuri, din care 10 motivate.

În anul 2012, a participat în 95 şedinţe de judecată, din care 72 fonduri, 16 apeluri şi 7 recursuri şi a motivat 4 recursuri.


De asemenea, în cursul anului 2011, a soluţionat 22 lucrări generale, 10 alte lucrări şi a primit în audienţă un număr de 37 de persoane, iar, în anul 2012, a soluţionat un număr de 26 lucrări generale, 5 alte lucrări şi a primit în audienţă 9 persoane.

4. Procuror ... cu o vechime în funcţia de procuror de 12 ani şi 7 luni.

În cursul anului 2011, procurorul a soluţionat 42 dosare din care 6 rechizitorii, o soluţie de scoatere de sub urmărire penală, 25 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 9 conexări.

În anul 2012, a soluţionat 6 dosare, din care 3 soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi 3 conexări.

Din totalul de 48 dosare soluţionate în perioada supusă controlului, 32 fac parte din categoria acelora care fac obiectul controlului, dintre acestea 5 fiind rechizitorii, 17 soluţii de neîncepere a urmăririi penale  şi 9  conexări.

Procurorul a participat în anul 2011 şi în şedinţele de judecată, în 157 cauze, din care 131 fonduri, 19 apeluri, 7 recursuri, a declarat şi motivat 4 apeluri şi 4 recursuri, din care 3 motivate.

În anul 2012, a participat în 25 şedinţe de judecată, din care 22 fonduri şi 3 apeluri şi a declarat şi motivat un apel, a declarat un recurs şi a motivat 3 recursuri.

De asemenea, în cursul anului 2011, a soluţionat 23 lucrări generale, 2 alte lucrări şi a primit în audienţă un număr de 36 de persoane, iar, în anul 2012, a soluţionat un număr de 12 lucrări generale şi a primit în audienţă 4 persoane.

5. Procuror ... cu o vechime în funcţia de procuror de 12 ani şi 7 luni.

În cursul anului 2011, procurorul a soluţionat 21 dosare din care un rechizitoriu, 13 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 3 conexări şi 4 declinări.

În anul 2012, a soluţionat 9 dosare, din care un rechizitoriu, 4 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 3 conexări şi o declinare.

Din totalul de 30 dosare soluţionate în perioada supusă controlului, 21 fac parte din categoria acelora care fac obiectul controlului, dintre acestea 2  fiind rechizitorii, 10 soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 4 declinări şi 4  conexări.

Procurorul a participat în anul 2011 şi în şedinţele de judecată, în 6 cauze, toate fonduri, iar, în anul 2012, a participat în 10 şedinţe de judecată, toate fonduri.

De asemenea, în cursul anului 2011, a soluţionat 3 lucrări generale şi a primit în audienţă un număr de 27 de persoane, iar, în anul 2012, a primit în audienţă 22 persoane.

De remarcat este şi activitatea ofiţerilor de poliţie judiciară, dar şi a specialistului financiar.

În ceea ce-l priveşte pe specialistul financiar …, în cursul anului 2011, a întocmit 5 note de constatare, 3 note, 3 rapoarte şi 3 rapoarte de constatare în 14 dosare penale. De asemenea, în anul 2012 până la data efectuării controlului, a întocmit în 19 dosare penale 7 note, 7 note de constatare, din care una şi de solicitare documente şi 4 rapoarte.



Totodată, trebuie menţionat faptul că activitatea specialistului financiar este una foarte solicitantă, având în vedere numărul cauzelor în care se apelează la acesta, volumul actelor ce trebuie verificate, precum şi volumul informaţiilor obţinute ce trebuie valorificate, fapt ce a determinat de cele mai multe ori întocmirea  actelor de constatare cu întârziere.

CAPITOLUL VI.

Eficienţa activităţii în investigarea cauzelor având ca obiect

infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu,

fraude cu fonduri ale uniunii europene şi privind

achiziţiile publice şi spălare de bani.


La Serviciul Teritorial Ploieşti, în perioada supusă controlului, respectiv 1 ianuarie 2011 - 31 martie 2012, a fost soluţionat un număr total de 215 dosare, 10 dosare fiind soluţionate de câte 2 procurori.

Dintre aceste dosare, 152 cauze fac parte din categoria acelora ce au făcut obiectul controlului, 5 dosare fiind soluţionate de câte 2 procurori.

Se observă astfel că, mai mult de jumătate din dosarele soluţionate de către procurori la Serviciul Teritorial Ploieşti, fac parte din categoria acelora ce au ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.

De asemenea, din cele 152 cauze, în 13 cauze s-a întocmit rechizitoriu, dintre acestea, în cursul anului 2011, fiind dispuse măsuri asiguratorii într-un


număr de 7 dosare, valoarea totală a bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asiguratorii fiind de 25.668.355,81 lei. De menţionat este faptul că, în celelalte cauze care nu au făcut obiectul controlului, au fost întocmite 3 rechizitorii.

De altfel, după finalizarea controlului, procurorii din cadrul serviciului menţionat au mai dat soluţie într-un număr de 20 de cauze, din care – un rechizitoriu, 16 soluţii de neîncepere a urmării penale, 2 cauze au fost conexate şi o alta a fost declinată.

De remarcat este şi faptul că nici în cursul anului 2011 şi nici în primul trimestru al anului 2012 nu au fost înregistrate achitări sau restituiri dispuse de instanţa de judecată.

Serviciul Teritorial Bucureşti  al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

Concluzii şi propuneri:

În perioada supusă controlului, toate posturile de procurori la Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Slobozia au fost ocupate, fluctuaţii de personal înregistrându-se în anul 2011 şi în anii precedenţi.

În majoritatea lor cauzele instrumentate sunt complexe iar volumul de activitate desfăşurat de fiecare procuror este mare.

Procurorii s-au preocupat în toate cauzele de identificarea bunurilor urmăribile ale făptuitorilor şi învinuiţilor, pentru indisponibilizarea prin măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciilor.

Aspectele pozitive:

- buna pregătire profesională şi accentul pe care aceştia îl pun pe calitatea actelor întocmite;

- capacitatea şi disponibilitatea procurorilor de a desfăşura un volum mare de activitate.

Vulnerabilităţi:

- Sesizările Gărzii Financiare sunt de cele mai multe ori necorespunzătoare sub aspectul evaluării prejudiciului, în cuantumul acestuia fiind incluse dobânzile şi penalităţile, astfel că pentru stabilirea certă a pagubei cauzate prin infracţiune se impune a fi efectuate rapoarte de constatare, împrejurare ce atrage prelungirea termenului de soluţionare.

- Declinările repetate a cauzelor între unităţile de parchet, generate de cuantumul prejudiciului, fapt ce a condus la conflicte negative de competenţă şi implicit la tergiversarea cercetărilor.

- Disjungerile frecvente în cauzele finalizate prin netrimitere în judecată având ca efect cresterea din punct de vedere statistic a volumului de activitate şi implicit prelungirea duratei procedurilor, de la data săvârşirii faptelor trecând o perioadă mare de timp, împrejurare ce îngreunează administrarea probelor.

- Lipsa fodurilor băneşti necesare efectuării expertizelor contabile.

- Existenţa unui volum relativ mare de muncă şi concentrarea pe anumite cauze apreciate ca având un înalt grad de complexitate;

Faţă de cele expuse, formulăm următoarele propuneri :

- Continuarea monitorizării activităţii procurorilor din cadrul Serviciului Teritorial Bucureşti şi Biroului Teritorial Slobozia, de către conducerea


Serviciului Teritorial Bucureşti şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura centrală, în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, cu precădere a celor mai vechi aflate în lucru la procurori.

- Stabilirea priorităţilor în activitatea desfăşurată, astfel încât să se realizeze un echilibru al cauzelor soluţionate ţinându-se seama de vechimea acestora (2007-2011), de soluţiile ce se preconizează a fi adoptate, precum şi de prevederile art. 122 Cod penal, referitoare la prescripţia răspunderii penale.

- Identificarea unor soluţii care să conducă la reducerea duratei de efectuare şi depunere a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi expertizelor, precum şi la asigurarea fondurilor băneşti necesare acestora.

- Având în vedere faptul că cele mai multe dintre dosarele vechi lăsate în nelucrare perioade lungi de timp se regăsesc la Biroul Teritorial Slobozia, în temeiul art. 65 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, se impune ca procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie să dispună un control care să vizeze măsurile luate de procurori pentru soluţionarea cauzelor vechi ce au făcut obiectul controlului şi rezultatele obţinute de către aceştia, urmând ca, în termen de 6 luni, concluziile desprinse să fie transmise şi Inspecţiei Judiciare.

Concluziile şi propunerile sunt consecinţa următoarelor constatări:

CAPITOLUL  I.

Prezentare Generală

I. 1. Resurse umane.

Potrivit organigramei, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti are prevăzute 6 posturi de procurori, incluzând şi funcţia de conducere, 9 posturi de ofiţeri de poliţie judiciară, 3 posturi de grefier, 2 specialişti, un referent şi 2 conducători auto.

În subordinea acestui serviciu funcţionează Biroul Teritorial Slobozia, cu 2 procurori, 2 ofiţeri de poliţie judiciară, un grefier  şi un conducător auto.

În anul 2011, până în luna septembrie, au fost ocupate 5 posturi de procuror, incluzând şi funcţia de conducere.

În trimestrul I/2012, Serviciul şi Biroul au funcţionat cu toate posturile de procuror ocupate.

Privitor la ofiţerii de poliţie judiciară, toate cele 9 posturi au fost ocupate exceptând luna februarie 2011, în care un post a fost vacant.

Celelalte posturi din organigramă (specialist, grefier, referent, şofer) nu au fost ocupate integral, fiind vacante un post de specialist şi grefier.

Toţi procurorii aflaţi în activitate, inclusiv procurorul şef serviciu, efectuează urmărire penală.

I. 2. Volum de activitate – date generale:

În anul 2011, Serviciul Teritorial Bucureşti a soluţionat un număr total de 435 cauze incluzând declinările şi conexările (dintr-un număr de 767 cauze de soluţionat), din care 23 prin rechizitoriu, fiind trimişi în judecată un număr de 50



inculpaţi, 12 dintre aceştia în stare de arest preventiv. Faţă de anul 2010 s-a înregistrat o creştere de 12% - 13%.

La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bucureşti a ocupat locul 2 în ceea ce priveşte numărul cauzelor de soluţionat precum şi al cauzelor soluţionate.

La finele anului 2011, au rămas nesoluţionate un număr de 332 cauze.

În primul trimestrul al anului 2012 şi până la data controlului, au fost soluţionate 45 cauze, din care 3 prin rechizitoriu.

I.3. Volumul de activitate al fiecărui procuror al Serviciului Teritorial Bucureşti în perioada de referinţă.

Situaţia volumului de activitate/procuror se prezintă după cum urmează:

Nr. crt.

Procuror/perioada în care a funcţionat

Total cauze soluţionate

Din care

Total cauze aflate în lucru din categoria celor ce fac obiectul controlului

Rechizitorii

Alte soluţii

1.

Procuror şef serviciu ...

01.01.2011 – 05.05.2012


44


3


41


4

2.

Procuror

...

01.01.2011 – 05.05.2012


141


6


135


11

3.

Procuror ...

01.01.2011 – 01.04.2012


71


3


68


25

4.

Procuror ...

01.01.2011 – 05.05.2012


112


8


104


15

5.

Procuror ...

01.09.2011 – 05.05.2012


18


3


15


16

6.

Procuror ...

01.01.2011 – 05.05.2012


130


5


125


23


Biroul Teritorial Slobozia

1.

Procuror şef birou …

01.01.2011 – 05.05.2012


113


3


110


14

2.

Procuror …

01.01.2011 – 05.05.2012


32


1


31


15


Activitatea judiciară este asigurată la Serviciul Teritorial Bucureşti de către procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura centrală, iar la Biroul Teritorial Slobozia de către procurorul ...

I.4. Situaţia statistică a cauzelor ce formează obiectul controlului pentru perioada 2011 – trimestrul I/2012.

În anul 2011, au fost soluţionate un număr de 225 cauze având ca obiect infracţiuni  de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, din care 9 prin rechizitoriu.

În primul trimestru al anului 2012 şi până la data controlului, au fost soluţionate 45 cauze, având ca obiect infracţiunile menţionate mai sus, din care, prin rechizitoriu 3 cauze.

Raportat la celelalte servicii teritoriale, menţionăm că, în anul 2011, din totalul de cauze soluţionate de către serviciile teritoriale, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti a soluţionat un număr de dosare peste media naţională care a fost de 165 cauze/serviciu.

I. 5. Valoarea prejudiciilor reţinute în cauzele ce formează obiectul controlului, soluţionate în perioada de referinţă şi măsurile asigurătorii dispuse.

Anul 2011:

În cele 9 cauze în care s-au dispus soluţii de trimitere în judecată, s-au reţinut prejudicii în cuantum total de 56.434.854 lei, într-un număr de 2 cauze dispunându-se şi măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor, iar în alte 2



cauze prejudiciul fiind recuperat în totalitate prin plată voluntară de către inculpaţi.

În celelalte cauze nu a fost posibilă instituirea de măsuri asigurătorii deoarece nu au fost identificate bunuri urmăribile.

Anul 2012:

În anul 2012, s-au adoptat soluţii de trimitere în judecată în 3 cauze, prejudiciul reţinut fiind de 36.004.323 lei, iar pentru recuperarea acestuia, a fost instituit un sechestru asigurător, într-o cauză s-a efectuat plata voluntară, în cea de-a treia nu au fost identificate bunuri urmăribile.


CAPITOLUL II.

Cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale uniunii europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani, aflate în lucru la procurori la data efectuării controlului


La data începerii controlului, respectiv 7 mai 2012, se aflau în lucru la procurori un număr de 123 cauze din categoria celor verificate.

Situaţia acestor dosare pe procurori se prezintă conform următoarelor tabele:

Nr. crt.

Procuror

Cauze aflate în lucru

1

4

2

11

3

15

4

25

5

16

6

23

7

14

8

15


Nr. dosar şi data înregistr.

Data sesizării faptei şi modul de sesizare

Numele procurorului şi data repartizării

Încadrare juridică

Data începerii urmăririi penale

…/2008

08.12.2008

08.12.2008

din oficiu

08.12.2008

Art. 248 Cod penal comb. cu art. 2481 Cod penal

-

…/2011

06.09.2011

25.08.2011

Denunţ

06.09.2011

- Art. 132 din Legea nr. 78/200 rap. la art. 248 Cod penal, art. 254 Cod penal,  255 Cod penal,  257 Cod penal

-

…/2012

15.03.2012

28.01.2006

Denunţ

15.03.2012

Art. 248 Cod penal comb. cu art. 2481 Cod penal

-

…/2007

22.11.2007

06.07.2006

Plângere

21.02.2009

Art. 248 Cod penal comb. cu art. 2481 Cod penal

31.03.2011

…/2010  06.09.2010

06.09.2010,  sesizare  oficiu

06.09.2010

Art. 9 alin. 1 lit. b, c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005,

-

…/2012 26.01.2012

26.01.2012 din oficiu

26.01.2012

Art. 18¹ alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000

-

…/2009

27.04.2009

06.05.2005

PTB

27.04.2009

art. 246 Cod penal rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000; art. 248 Cod penal

05.06.2007

…/2010

07.07.2010

02.06.2009

PJ Buftea

07.07.2010

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

07.07.2010

19.05.2010

PJ Cornetu

07.07.2010

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

07.07.2010

24.08.2009

PJ Buftea

07.07.2010

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

19.08.2010

15.04.2008

PJ Buftea

19.08.2010

art. 9 alin. 1 lit. b şi f din Legea nr. 241/2005

23.12.2009

…/2011

18.03.2011

16.03.2011

DNA _ Secţia I

18.03.2011

art. 20 alin. 1 Cod penal rap. la art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005

31.05.2011

…/2011

28.03.2011

28.03.2011

DNA –

18.03.2011

art. 9 din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

04.04.2011

- Garda Fin. Ilfov

25.03.2011

04.04.2011

art. 9 alin. 1 lit. d din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

26.04.2011

Guv.Român -DL nr…./2009

20.04.2011

26.04.2011

art. 20 Cod penal rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000

-

…/2011

19.08.2011

17.11.2009

PJ Sector 2

19.08.2011


art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

07.10.2011

31.01.2011

PT Giurgiu

07.10.2011

art. 4 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005

11.02.2011

…/2011

24.10.2011

14.10.2012

Garda Financiară

24.10.2011

art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

21.11.2011

06.10.2011

PT Giurgiu

21.11.2011

art. 9 din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

21.11.2011

30.09.2011

PT Giurgiu

21.11.2011

art. 4, art. 9 alin. 1 lit. a, f, c din Legea nr. 241/2005

09.01.2012

…/2011

14.12.2011

27.05.2011

PTB

14.12.2011

art. 9 lit. b Legea nr. 241/2005

-

…/2012

04.01.2012

22.07.2011

DNA – ST Iaşi

04.01.2012

art. 8 alin. 1, 2 din Legea nr. 241/2005; art. 23 din Legea nr. 656/2002

07.09.2011

…/2012

04.01.2012

30.09.2011

PT Giurgiu

04.01.2012

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

13.01.2012

05.01.2012 …

13.01.2012

art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal

-

…/2012

26.01.2012

26.01.2012

Din oficiu

26.01.2012

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

02.02.2012

23.06.2009

PJ Olteniţa

02.02.2012

art. 248 Cod penal rap. la art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002

-

…/2012

29.02.2012

29.02.2012

MFP - ANAF

29.02.2012


art. 4 din Legea nr. 241/2005; art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

15.03.2012

11.07.2011

PT Giurgiu

15.03.2012

art. 9 alin. 1 lit. b şi c din Legea nr. 241/2005

17.07.2011

…/2010

23.12.2010


23.12.2010

Din oficiu

23.12.2010


art. 23 din Legea nr. 656/2002; art. 9 alin. 1 lit. b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005.

16.03.2012

…/2012

20.04.2012

PTB

17.04.2012

20.04.2012

art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

04.04.2012

PCAB

…/P/2011


04.04.2012

Art. 288 Cod penal; art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000

-

…/2009

18.02.2009

17.02.2009

Plângere

Art. 9 alin. 1 lit. b, c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2

08.07.2009

…/2010

07.07.2010

09.07.2009

Plângere

07.07.2010

Art. 9 alin. 1 lit. b şi f şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

14.04.2011

13.04.2011

sesizare din oficiu

13.04.2011

Art. 248 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2011

16.05.2011

16.05.2011

Proces-verbal de din oficiu

16.05.2011

art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, art. 132 rap. la art. 248 Cod penal şi art. 264 alin. 1 Cod penal

-

…/2011

23.08.2011

23.08.2011

Denunţ

23.08.2011

Art. 254 alin. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 255 alin. 1 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 248 Cod penal rap. la art. 132 Legea nr. 78/2000

-

…/2012

04.01.2012

20.12.2011

Plângere

04.01.2012

Art. 6 Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. 1 lit. b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal

-

…/2012

21.03.2012

21.03.2012

Proces-verbal de sesizare din oficiu

21.03.2012

art. 254 alin. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, 255 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 248 Cod penal rap. la art. 132 Legea nr. 78/2000

-

…/2012

22.03.2012

22.03.2012

Proces-verbal de sesizare din oficiu

22.03.2012

art. 254 alin. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, art. 255 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6, 7 alin. 1, 2 din Legea nr. 78/2000, art. 248 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

10.04.2012

09.04.2012

din oficiu

10.04.2012

art. 248 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

18.04.2012

12.04.2012

Plângere

18.04.2012

art. 246 Cod penal rap. la art. 2481 Cod penal

-

…/2012

04.05.2012

03.05.2012

Plângere

04.05.2012

art. 246 Cod penal rap. la art. 2481 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 131 din Legea nr. 78/2000

-

…/2011 06.09.2011

29.11.2010,  sesizare din oficiu IPJ TR.

06.09.2011

art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005

27.03.2011

…/2012  22.03.2012

15.03.2012 sesizare DLAF

22.03.2012

Art. 18¹ alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000

-

…/2009

19.06.2009

19.06.2009

Din oficiu

19.06.2009

art. 9 lit. b, f din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

17.02.2010

21.10.2008

DNA – ST Ploieşti

17.02.2010

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005; art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal

26.01.2011

…/2010

07.07.2010

27.11.2009

PJ Buftea

07.07.2010

art. 9 din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

07.07.2010

18.05.2010

PJ Buftea

07.07.2010

art. 9 alin. 1 lit. a şi alin. 3  din Legea nr. 241/2005

27.03.2012

…/2010

26.08.2010


26.05.2009

PJ Buftea

26.08.2010

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

18.10.2010

12.10.2010 M.F.

18.10.2010

art. 248 Cod penal rap. la art. 2481 Cod penal

-

…/2011

24.06.2011

22.06.2011 F.A..

24.06.2011

art. 248 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2011

25.07.2011

12.04.2011

PT Giurgiu

25.07.2011

art. 9 alin. 1 lit. b şi f din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

08.09.2011

10.10.2007

Din oficiu

08.09.2011

art. 9 pct. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

26.09.2011

26.09.2011

Din oficiu

26.09.2011

art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005; art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005; art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 Cod penal, art. 248 Cod penal

-

…/2012

19.01.2012

PÎCCJ - SUPC

17.01.2012

19.01.2012

art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

07.03.2012


06.03.2012 B.G.

07.03.2012


art. 26 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000; art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2008

21.02.2008

DIICOT nr. …/D/P/2008

07.02.2007

22.06.2009

Legea nr. 241/2005; Legea nr. 31/1990; art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 87/1994

20.04.2012

…/2011

04.04.2011

DNA - Secţia 1

04.04.2011

04.04.2011


art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000; art. 182 alin. 1 din Lege nr. 78/2000; art. 3021 alin. 1 Cod penal

14.03.2012

…/2011

05.05.2011

Din oficiu 05.05.2011

05.05.2011

art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal

-

…/2011

18.05.2011

Din oficiu 18.05.2011

18.05.2011

art. 181 din Legea nr. 78/2000

-

…/2011

27.05.2011

Din oficiu 27.05.2011

27.05.2011

art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal

-

…/2011

10.06.2011

Din oficiu
10.06.2011

10.06.2011

art. 9 alin. 1 lit. b, c şi f din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

04.07.2011

Din oficiu 04.07.2011

04.07.2011

art. 248 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2011

21.07.2011

PT Giurgiu 02.05.2011

21.07.2011

art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

25.07.2011

DNA - ST Cluj

19.07.2011

25.07.2011

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

06.09.2011

DLAF nr. …/35/ 08.08.2011

06.09.2011

art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000

-

…/2011

03.10.2011

G.M.

30.09.2011

03.10.2011

art. 132 din Legea nr. 78/2000; art. 246 Cod penal

-

…/2011

16.11.2011

DNA - ST Alba

10.11.2011

16.11.2011

art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

04.01.2012

PT Giurgiu

22.11.2011

04.01.2012

art. 4 şi art. 9 alin. 1 lit. a şi b din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

04.01.2012

PT Giurgiu

12.10.2011

04.01.2012

art. 9 lit. b din Legea nr.  241/2005

-

…/2012

16.02.2012

Din oficiu

16.02.2012

16.02.2012

art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal

-

…/2012

17.02.2012

PÎCCJ-DIICOT-

15.02.2012

17.02.2012

art. 215 alin. 1, 3 şi 5 Cod penal; art. 246 Cod penal; art. 248 Cod penal; art. 257 alin. 1 Cod penal

-

…/2012

29.02.2012

PTB

18.04.2011

29.02.2012

art. 9 alin. 1 lit. b, f din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

07.03.2012

DNA -Ploieşti nr. …/P/2012

23.02.2012

07.03.2012

art. 9 alin. 1 lit. b, c din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

13.03.2012

PT Giurgiu

24.02.2011

13.03.2012

art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005

26.07.2011

…/2012

14.03.2012

PJ Cornetu nr. …/P/2009

08.03.2012

14.03.2012

art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal

17.05.2010

…/2012

21.03.2012

Din oficiu

21.03.2012

21.03.2012

art. 254 alin. 1 Cod penal; art. 255 alin. 1 Cod penal; art. 248 Cod penal; art. 246 Cod penal

-

…/2012

22.03.2012

PTB

28.09.2011

22.03.2012

art. 9 alin. 1 lit. b, f din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

26.03.2012

Din oficiu

26.03.2012

26.03.2012

art. 61 din Legea nr. 78/2000; art. 257 Cod penal rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000; art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal

-

…/2012

27.03.2012

PTB

14.09.2011

27.03.2012

art. 9 alin. 1 lit. a, b, c din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

03.04.2012

24.02.2012

Denunţ

03.04.2012

Art. 9 alin. 1, lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

29.02.2012

12.10.2011

Plângere penală

29.02.2012

Art. 9 alin. 1, lit. b şi c din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

31.10.2011

31.10.2011

Plângere

31.10.2011

Art. 9 alin. 1, lit. b şi f din Legea nr. 241/2005

26.01.2012

…/2012

16.02.2012

20.07.2007

Denunţ

16.02.2012

Art. 9 alin. 1, lit. b şi f din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

26.03.2012

14.09.2011

Denunţ

26.03.2012

Art. 9 alin. 1, lit. f din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

17.04.2012

05.11.2008

Denunţ

17.04.2012

Art. 9 alin. 1, lit. b din Legea nr. 241/2005

14.12.2011

…/2011

24.10.2011

02.02.2011

Plângere penală

24.10.2011

Art. 9 alin. 1, lit. a, b şi f din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

04.01.2012

04.01.2012

Sesizare penală

04.01.2012

Art. 9 alin. 1, lit. b şi f din Legea nr. 241/2005

-

…/2012

07.03.2012

07.03.2012

Denunţ

07.03.2012

Art. 132 din Legea nr. 78/200 rap. la art. 248 Cod penal

-

…/2012

24.02.2012

20.12.2011

Denunţ

24.02.2012

Art. 132 din Legea nr. 78/200 rap. la art. 248 Cod penal

-

…/2012 13.01.2012

17.08.2008 – Plângere penală

13.01.2012

Art. 132 rap. la art. 246 Cod penal şi art. 292 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000

10.05.2011

…/2012  22.02.2012

08.07.2010 – Plângere penală

22.02.2012

Art. 132 Legea nr. 78/2000

-

…/2012

03.04.2012

22.08.2011

Denunţ

03.04.2012

Art. 132 din Legea nr. 78/200 rap. la art. 246 şi 248 Cod penal

-

…/2012 03.04.2012

22.07.2010- Plângere penală

03.04.2012

Art. 132 Legea nr. 78/2000

-

…/2012 04.04.2012

22.10.2008 – Plângere penală

04.04.2012

Art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

10.04.2012

10.04.2012-Plangere penală

10.04.2012

Art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 17 alin. 1 lit. c şi d din Legea nr. 78/2000, art. 215 alin. 1-5 Cod penal

-

…/2008

08.05.2008

25.04.2007

PCAB

08.05.2008


Art. 246 Cod penal; art. 2481 Cod penal; art. 2531 Cod penal

-

…/2009

06.11.2009

06.11.2009

Din oficiu

06.11.2009


Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal rap. la art. 9 alin. 3 din Legea nr. 241/2005

-

…/2009

16.11.2009


16.11.2009

Din oficiu

16.11.2009


Art. 248 Cod penal rap. la art. 2481 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2010

26.02.2010

26.02.2010

Din oficiu

26.02.2010

Art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2010

07.07.2010

09.02.2010

PJ Buftea

07.07.2010

Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

07.07.2010

08.12.2008

PJ Buftea

07.07.2010

Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

03.11.2011

…/2010

26.08.2010

28.08.2008

PJ Buftea

26.08.2010

Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005; art. 9 alin. 1 lit. b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal

24.04.2012

…/2010

05.11.2010

29.10.2010

DIICOT

05.11.2010

Art. 132 din Legea nr. 78/2000; art. 17 lit. b1 din Legea nr. 78/2000

-

…/2010

10.11.2010

01.06.2010

Din oficiu

10.11.2010

Art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal

-

…/2011

17.01.2011

3112.2010M.F.P Garda Financiara

17.01.2011

Art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

07.03.2011

03.03.2011

DNA – Secţia I

07.03.2011

Art. 9 lit. b şi c din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

13.10.2011

Parchetul Militar

06.10.2011

13.10.2011

Art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal

-

…/2012

22.02.2012

22.02.2012

Din oficiu

22.02.2012

Art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

15.03.2012

S.G.

15.03.2012

15.03.2012

Art. 26 Cod penal rap. la art. 181 din Legea nr. 78/2000

-

…/2007

28.06.2007

16.11.2004

DIICOT

28.06.2007

redistribuit

Art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005

08.07.2011

…/2008

07.07.2008

05.01.2008

PJ Sector 1

07.07.2008

redistribuit

Art. 248 Cod penal rap. la art. 2481 Cod penal

-

…/2010

07.07.2010

03.02.2009

PJ Buftea

07.07.2010

redistribuit

Art. 9 alin. 1 lit. b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005

29.11.2011

…/2010

07.07.2010

08.06.2010

PJ Buftea

07.07.2010

redistribuit

Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

11.08.2010

11.08.2010

Din oficiu

11.08.2010

redistribuit

Art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000; art. 23 din Legea nr. 656/2002; art. 9 din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

26.08.2010

07.09.2009

PJ Buftea

26.08.2010

redistribuit

Art. 9 lit. f din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

07.09.2010

03.06.2010

PJ Buftea

07.09.2010

redistribuit

Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

17.12.2010

10.12.2010

ANAF - DGFP Ilfov

17.12.2010

Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2010

17.12.2010

17.12.2010

Ţ. M.M.

17.12.2010

Art. 246 Cod penal

-

…/2011

12.04.2011

23.03.2011

MFP -

12.04.2011

Art. 9 lit. c şi lit. f din Legea nr. 241/2005; art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005

17.04.2012

…/2011

19.10.2011

22.08.2011

PT Ialomiţa

19.10.2011

Art. 2481 Cod penal; art. 254 Cod penal; art. 255 Cod penal

-

…/2011

11.11.2011

28.09.2011

PT Ialomiţa

11.11.2011

Art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005

-

…/2011

16.11.2011

15.09.2011

PJ Olteniţa

16.11.2011

Art. 248 Cod penal; art. 254 Cod penal; art. 255 Cod penal; art. 2531 Cod penal

-

…/2012

24.01.2012

02.06.2011

PJ Urziceni

24.01.2012

Art. 132 din Legea nr. 78/2000

-

…/2012

10.04.2012

10.04.2012

Constantin D.

10.04.2012

Art. 132 din Legea nr. 78/2000



Situaţia dosarelor înregistrate anterior anului 2010, aflate în lucru la procurori:

1. Dosarul nr. …/2007 are ca obiect comiterea infracţiunii prevăzută de art. 248 rap. la art. 2481 Cod penal.

Organele de urmărire penală au  fost sesizate de persoane fizice la data de 06.07.2006 despre faptul că funcţionari din cadrul Primăriei …, având atribuţii în aplicarea Legii 10/2001, şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în sensul că au creat premisele restituirii pe nedrept a unei suprafeţe de teren de 15210 metri pătraţi aflată în proprietatea primăriei.


În perioada 2006-2011 s-au efectuat acte premergătoare constând în audierea făptuitorilor, audierea unor martori, solicitări de înscrisuri de la diverse direcţii din cadrul primăriei, de la arhivele naţionale, birourilor notarilor publici şi de la camera notarilor publici, de la unităţi bancare, de la Tribunalul B. şi Judecătoria B., de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii, de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Verificările prealabile au fost îngreunate de faptul că Primăria ..., prin reprezentanţi săi legali, au manifestat reticenţă în comunicarea documentelor şi constituirea de parte civilă.

Datorită vechimii actelor ce necesitau a fi verificate (anul 1864) a fost necesar un volum mare de activităţi pentru identificarea şi găsirea acestora.

Prin rezoluţia din 31.03.2011 s-a început urmărirea penală faţă de 8 invinuiţi, iar prin ordonanţa din 17.10.2011 s-a dispus prin extindere începerea urmăririi penale faţă de alţi 4 învinuiţi.

Ulterior începerii urmăririi penale, cei doi procurori desemnaţi pentru soluţionarea cauzei au efectuat un volum mare de acte de urmărire penală.

Până în prezent nu au fost dispuse măsuri asiguratorii, ci doar s-au luat măsuri pentru identificarea bunurilor urmăribile.

Pentru a împiedica înstrăinarea terenului de către detentori, procurorii au luat măsuri pentru înscrierea în cartea funciară a litigiului.

Cauza este complexă datorită numărului mare de persoane incluse în cercetare şi valorii prejudiciului estimat.

2. Dosarul nr. …/2008 are ca obiect comiterea infracţiunii prevăzută de art. 248 rap. la art. 2481 Cod penal.


Organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la stabilirea împrejurărilor în care au fost emise titluri de proprietate pentru terenuri ce fac parte din domeniul public al statului şi aflate în administrarea Ministerului ….

În perioada 2008-2009, respectiv 2011, s-au efectuat acte premergătoare, constând în ridicarea de documente, solicitarea de relaţii de la diverse instituţii publice şi audieri de persoane.

În perioada anului 2010 dosarul a fost lăsat în nelucrare, datorită faptului că procurorul a fost antrenat în soluţionarea altor dosare importante, finalizate prin trimitere în judecată.

În cauză urmează a fi dispus un raport de evaluare de către un specialist D.N.A în vederea stabilirii cu certitudine a valorii terenurilor, ce fac obiectul litigiului, motiv pentru care nu s-au dispus măsuri asiguratorii.

Cauza este complexă datorită calităţii persoanelor cercetate şi a valorii prejudiciului estimat.

3. Dosar nr. …/2009, având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 246 Cod penal rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000, art. 248 rap. la art. 2481 Cod penal şi 249 Cod penal.

Sesizarea iniţială s-a făcut la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind conexate un număr de 7 cauze penale, dosarul fiind înregistrat şi repartizat procurorului la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti la data de 27.04.2009.




Urmărirea penală a fost începută, iar, în perioada 2009-2011, nu au putut fi administrate probe deoarece învinuitul a fost plecat în străinătate, iar procedura de extrădare începută în anul 2009 a fost finalizată abia în luna februarie 2011.

De la această dată în cauză s-au administrat probe în mod ritmic, constând în expertize contabile repetate pentru stabilirea certă a prejudiciului în cuantum de 8.955.941,51 lei.

Nu au fost identificate bunuri urmăribile în vederea indisponibilizări pentru recuperarea prejudiciuilui, deşi au fost depuse diligenţe în acest scop.

Cauza este complexă datorită numărului mare de persoane cercetate şi a calităţii acestora precum şi a valorii prejudiciului cert stabilit.

Urmărirea penală este finalizată, urmând  a fi adoptată soluţia.

4. Dosar nr. …/2009, având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005, constând în faptul că administratorul unei societăţi comerciale a omis cu ştiinţă să evidenţieze în actele contabile operaţiuni comerciale şi a înregistrat operaţiuni fictive privind achiziţii de bunuri şi servicii, sustrăgându-se astfel de la plata taxei pe valoare adăugată şi inpozitului pe profit în valoare totală de 4.474.704 lei.

Dosarul a fost iniţial repartizat unui procuror, care, ulterior, a plecat din cadrul structurii, fiind redistribuit la 10.07.2009 altui procuror.

Urmărirea penală a fost începută la data de 08.07.2009, în cauză fiind efectuate ritmic acte de urmărire penală, inclusiv expertiză pentru stabilirea certă a prejudiciului. Prin excepţie, în perioada oct. 2010 - aprilie 2011, nu au putut fi administrate probe datorită inexistenţei documentelor contabile ale societăţii


învinuitului, generat de faptul că aceasta a fost cesionată unor persoane neidentificate. Această împrejurare a condus la reconstituirea contabilităţii cu ajutorul partenerilor comerciali şi unităţilor bancre.

Cauza este complexă atât prin valoarea prejudiciului, cât şi prin modalitatea de comitere a infracţiunilor (operaţiuni intracomunitare).

În vederea recuperării prejudiciului, la 30.01.2012, procurorul a dispus instituirea sechesrului asigurător pe bunurile urmăribile ale învinuitului.

Dosarul se află în fază de finalizare, urmând a fi emisă soluţia legală şi tameinică.

5. Dosar nr. …/2008 având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 245/2005.

Dosarul a fost constituit ca urmare a sesizării din oficiu la data de 07.02.2007 a organelor de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În urma declinării competenţei, cauza a fost înregistrată de D.N.A.- Structura Teritorială Bucureşti, la 21.02.2008.

Urmărirea penală a fost începută la 20.04.2012.

În cauză au fost efectuate ritmic acte de cercetare şi urmărire penală, însă cauza nu a fost finalizată datorită inexistenţei contabilităţii şi necesitatea refacerii acesteia, necesităţii identificării colaboratorilor străini generată de cesionarea  unor societăţi comerciale, răspunsurilor cu întârziere primite de la unităţile bancare şi a comisiilor rogatorii dispuse.




Cauza este complexă pentru motivele expuse  mai sus ce a presupus un volum mare de activităţi precum şi datorită prejudiciului în cuantum de 28.387.000 dolari.

Nu au fost identificate bunuri urmăribile în vederea indisponibilizări pentru recuperarea prejudiciului, deşi au fost depuse diligenţe în acest scop.

6. Dosar nr. …/2009, având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 245/2005, constând în faptul că administratorul unei societăţi comerciale  a desfăşurat activităţi comerciale, sustrăgându-se de la plata taxei pe valoare adăugată şi inpozitului pe profit estimat în cuantum total de 4.008.708 lei.

Sesizarea s-a făcut de către Garda Financiară la data de 19.06.2009, urmărirea penală nefiind începută.

În perioada 2010 - iunie 2011, cauza a fost lăsată în nelucrare deoarece procurorul a soluţionat cu prioritare alte dosare ce necesitau urgenţă, finalizate cu trimitere în judecată. Cercetările au fost îngreunate şi de împrejurarea că persoanele cercetate fiind de cetăţenie moldovenească, nu au fost găsite, motiv pentru care s-a procedat la darea  acestora în consemn.

În perioada iulie 2011- până la data controlului au fost administrate ritmic probe.

7. Dosar nr. …/2007 având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 245/2005 constând în faptul că administratorii unor societăţi comerciale au desfăşurat operaţiuni ilegale prin care au crescut artificial cheltuielile declarate în vederea diminuării venitului, fiind diminuat impozitul pe profit cu peste 1 milion de euro.


Sesizarea a fost făcută de Oficiul Naţional de Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, fiind înregistrată la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti ca urmare a declinării de competenţă la 28.06.2007.

În perioada iunie 2007- noiembrie 2010 s-au efecuat acte premergătoare de către un procuror care s-a pensionat, motiv pentru care, la 01.12.2010, cauza a fost redistribuită altui procuror.

Urmărirea penală a fost începută la data de 08.07.2011, fiind efectuate acte de urmărire penală ritmic, dispunându-se realizarea prin comisie rogatorie internaţională de către autorităţile judiciare ale statului olandez a mai multor activităţi judiciare (identificări şi audieri de martori de cetăţenie olandeză care au desfăşurat activităţi comerciale cu învinuiţii, ridicări de documente contabile).

S-au făcut demersuri pentru identificarea bunurilor urmăribile însă nu au fost luate măsuri asigurătorii, deoarece se aşteaptă rezultatul comisiei rogatorii necesar pentru stabilirea certă a prejudiciului.

Cauza este complexă datorită volumului mare de activităţi, modalităţii de comitere şi valorii prejudiciului estimat.

8. Dosarul nr. …/2008 are ca obiect infracţiunea prevăzută de art 248 rap. la art. 2481 Cod penal.

Primul organ sesizat la data de 03.12.2007 de către Curtea de Conturi a fost Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, fiind înregistrat



dosarul la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti ca urmare a declinării de competenţă la 07.07.2008.

În perioada iulie 2007- noiembrie 2010, procurorul desemnat şi care s-a pensionat nu a efectuat ritmic acte premergătoare, cauza fiind redistribuită altui procuror începând cu data de 01.12.2010.

Probatoriul administrat ritmic de cel de-al doilea procuror, în perioada 2011- până la data controlului, este în fază finală, dar pentru adoptarea soluţiei legale mai este necesară comunicarea unui document nepublic, respectiv hotărâre de guvern.

Cauza este complexă datorită volumului mare de activităţi şi a modalităţii de comitere, fiind vorba de achiziţii publice.

9. Dosarul nr. …/2008, are ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 246, 248 rap la art. 2481 Cod penal.

Primul organ sesizat de o persoană fizică a fost Parchetul de pe lângă Curte de Apel Bucureşti, fiind înregistrat dosarul la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti, ca urmare a declinării de competenţă la data de 08.05.2008.

În perioada 2008-2009, în cauză s-au efectuat doar sporadic acte premergătoare, deoarece Biroul Teritorial Slobozia, deservit de doi procurori, a avut un volum mare de activitate, iar unul din cei doi procurori a efectuat preponderent activităţi în sectorul judiciar. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în trim. I al anului 2012, când procurorul a finalizat o cauză complexă, cu arestaţi, nemaiavând practic timpul fizic necesar efectuarii de acte de urmărire penală în alte dosare.


Nu au fost identificate bunuri urmăribile în vederea indisponibilizării.

10. Dosar nr. …/2009 are ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005 constând în faptul că administratorii unor societăţi comerciale, prin neâregistrarea financiar contabilă a veniturilor, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale către stat în cuantum de 45 miliarde lei.

Cauza este complexă datorită volumului mare de activităţi şi a valorii prejudiciului estimat.

S-au efectuat acte premergătoare, în perioada 2009-2011, iar, în trim. I al anului 2012, cauza a fost lăsată în nelucrare din motivele expuse la punctul 9 de mai sus.

11. Dosarul nr. …/2009 are ca obiect infracţiunea prevăzută de art 248 rap. la art. 2481 Cod penal, art. 132 din Legea nr. 78/2000.

Dosarul a fost constituit ca urmare a sesizării din oficiu, la data de 12.11.2009, a organelor de urmărire penală din cadrul Direcţei Naţionale Anticorupţie – Biroul Teritorial Slobozia.

În cauză s-au efectuat acte premergătoare, iar, în perioada ianuarie – iulie 2011, septembrie 2011-ianuarie 2012, aceasta a fost lăsată în nelucrare, procurorul acordând prioritate instrumentării şi finalizării dosarelor cu arestaţi, ex. dosarul nr. …/2011.




CAPITOLUL III.

Măsurile dispuse de procurori şi Procurorul şef al Direcţei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial

Bucureşti, în vederea soluţionării cu celeritate  a dosarelor

Procurorul şef al Serviciului Teritorial Bucureşti, în virtutea prerogativelor conferite de legi şi regulamente, ţine evideţa cauzelor mai importante, printre acestea regăsindu-se şi cele ce fac obiectul controlului.

S-a preocupat de monitorizarea şi verificarea dosarelor repartizate procurorilor, mai vechi de 1 an de la sesizare şi 6 luni de la începerea urmăririi penale, pentru a constata dacă urmărirea penală se desfăşoară cu celeritate.

A luat măsuri pentru acordarea sprijinului logistic echipelor de anchetă, cât şi pentru compunerea de echipe mixte, atunci când au fost necesare efective suplimentare în cauze complexe cu volum mare de acte de urmărire penală.

A asigurat comunicarea şi colaborarea cu celelalte instituţii implicate în desfăşurarea procedurilor judiciare: Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Administarţia Financiară, Garda Financiară, Autoritatea vamală, Curtea de Conturi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, instituţiile bancare, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, experţi.

A susţinut procurorii şi ofiţeri de poliţie judiciară să participe la activităţi profesionale organizate la nivel naţional şi internaţional pe domenii specifice.

În cadrul serviciului a creat şi menţinut un climat bazat pe profesionalism şi respect reciproc acest lucru datorându-se şi bunei comunicări cu întregul personal.


Ceilalţi procurori din cadrul Serviciului Teritorial Bucureşti şi Biroului Teritorial Slobozia întocmesc în toate dosarele planul de anchetă şi ţin evidenţa cauzelor în curs de soluţionare, respectând termenele stabilite de procurorul şef, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 108 din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/02.10.2006.

De asemenea, procurorii, coordonează, supraveghează şi controlează activitatea de cercetare penală de ofiţerii de poliţie judiciară precum şi activităţile de ordin tehnic efectuate de specialişti.

De regulă, procurorii efectuează acte de cercetare şi urmărire penală în mod sistematic şi simultan în toate cauzele pe care le au în lucru, acordând însă prioritate cauzelor care necesită urgenţă şi volum foarte mare de activităţi.

Unul dintre obiectivele stabilite în programul de activitate l-a constituit şi analiza cauzelor privind infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

Exceptând planurile de anchetă, realizarea acestor activităţi nu a fost urmată şi de întocmirea unor informări, aspect ce a rezultat şi din discuţiile avute în mod individual cu toţi procurorii.






CAPITOLUL IV.

Respectarea dispoziţiilor legale şi ordinelor Procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dispuse în vederea luării măsurilor asigurătorii şi recuperării prejudiciilor.


Dispoziţiile privind luarea măsurilor asigurătorii, sunt prevăzute în            art. 163 – 168 Cod procedură penală, iar obligativitatea dispunerii lor în cazurile particulare ale săvârşirii infracţiunilor ce formează obiectul controlului, sunt prevăzute în art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 20 din Legea nr. 78/2000 şi          art. 25 alin. 6 din Legea nr. 365/2002.

În toate cauzele în care prejudiciile au fost cert stabilite procurorii au depus diligenţe pentru identificarea bunurilor urmăribile în vederea instituirii sechestrului asigurator.

În cursul anului 2011, procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii într-un număr de 2 cauze cu prejudicii în valoare de 23.702.688 lei, în două dintre cauze prejudiciile fiind reparare prin plată voluntară de către învinuiţi.

În 5 dintre cauzele având ca obiect infracţiunile mai sus menţionate, soluţionate prin rechizitoriu, nu au fost dispuse măsuri asiguratorii, deşi procurorii au depus diligenţe, nefiind identificate bunuri urmăribile.

În semestrul I al anului 2012, au fost soluţionate prin rechizitoriu 3 cauze cu un prejudiciu în valoare de 12.128.223 lei.

Într-o cauză prejudiciul a fost acoperit prin plată voluntară, în alta s-a instituit sechestru iar în cea de-a treia nu au fost identificate bunuri urmăribile.




Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu a emis ordine în materia luării măsurilor asigurătorii, apreciindu-se că dispoziţiile legale menţionate mai sus, sunt îndestulătoare.



CAPITOLUL V.

Cauzele care au condus la nesoluţionarea cu celeritate a  dosarelor



Verificarea acestor dosare a evidenţiat existenţa unor motive de ordin obiectiv şi subiectiv ce au determinat prelungirea duratei procedurilor judiciare.

Dintre aceste motive enumerăm următoarele:

1. Imposibilitatea identificării făptuitorilor cetăţeni străini, sau negăsirea acestora. În acest sens exemplificăm dosarele: nr. …/2009;                nr. …/2010; …/2010; nr. …/2011; nr. …/2011; nr. …/2010; nr. …/2010;          nr. …/2010; nr. …/2010; nr. …/2011; nr. …/2010; nr. …/2010, nr. …/2010,         nr. …/2010);

2. Neefectuarea în termen a unor constatări tehnice, expertize şi alte verificări de specialitate. În acest sens exemplificăm dosarele nr: …/2011;         nr. …/2012; nr. …/2012; nr. …/2012; nr. …/2009; nr. …/2010; nr. …/2011;           nr. …/2007; nr. …/2007;  nr. …/2010;  nr. …/2010; nr. …/2009; nr. …/2010;  nr. …/2010; nr. …/2010; nr. …/2011; nr. …/2011;

3. Dificultăţi în administrarea probatoriilor, generate de: obţinerea cu întârziere a răspunsurilor de la instituţii bancare şi alte instituţii (dosarele

nr. …/2008; nr. …/2007; nr. …/2008; nr. …/2012; nr. …/2008;                    nr. …/2011; nr. …/2011; nr. …/2009;  nr. …/2008;  nr. …/2009;  nr. …/2010; nr. …/2010); inexistenţa contabilităţii şi necesitatea refacerii acesteia (dosarele nr. …/2008; nr. …/2011; nr. …/2011; nr. …/2009, nr. …/2010); prelungirea în timp a procedurilor de cooperare judiciară internaţională (dosarele                            nr. …/2009; nr. …/2009; nr. …/2007, nr. …/2010); lipsa disponibilităţilor băneşti necesare efectuării expertizelor contabile (dosar nr. …/2011).

4. Atitudinea pasivă a persoanei vătămate, constând în refuzul de a prezenta înscrisuri ce se află doar în posesia acesteia, urmare a dispoziţiei instanţei de judecată cu ocazia infirmării soluţiei (dosar nr. …/2010).

5. Fluctuaţii de personal ce au generat redistribuirea repetată a cauzelor, respectiv rămânerea cauzelor în nelucrare perioade mai mari de timp. Exemplificăm aici dosarele nr. …/2009; nr. …/2007; nr. …/2007; nr. …/2008; nr. …/2010, nr. …/2010, nr. …/2010; nr. …/2010; nr. …/2010;

6. Lăsarea în nelucrare a unor dosare pe perioade mari de timp motivat de necesitatea finalizării altor dosare în care a fost sesizată instanţa de judecată. Exemplificăm în acest sens dosarele nr. …/2009; nr. …/2008; nr. …/2010.

CAPITOLUL VI.

Eficienţa activităţii în investigarea acestor  tipuri de infracţiuni


Eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni urmează a fi apreciată în raport de următoarele criterii: numărul de dosare finalizate prin trimitere în judecată şi soluţii de condamnare; identificarea bunurilor urmăribile,


luarea măsurilor asigurătorii şi procentul de recuperare a prejudiciilor cauzate bugetului de stat; celeritatea cu care au fost finalizate cauzele; modul în care au fost sesizate organele de urmărire penală, respectiv gradul de implicare a procurorilor în constatarea şi cercetarea infracţiunilor.

Din analiza datelor statistice, a rezultat că în perioada de referinţă, au fost soluţionate un număr de 270 cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, din care 12 prin rechizitoriu.

Procentul numărului trimiterilor în judecată din totalul cauzelor soluţionate reprezintă 4,44%. Spre exemplu, din totalul cauzelor soluţionate în anul 2011 la nivelul tuturor serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (ce includ atât infracţiuni din cele susmenţionate, cât şi celelalte fapte de competenţa direcţiei), numărul rechizitoriilor reprezintă 10%.

În cursul anului 2011, activitatea desfăşurată a fost eficientă, întrucât a crescut cu 16,27% numărul inculpaţilor trimişi în judecată, în condiţiile menţinerii la un nivel ridicat a cauzelor nou înregistrate, a creşterii cu 12,18% a cauzelor soluţionate şi cu 10% a soluţiilor dispuse pe fond.

Din verificarea datelor statistice în perioada de referinţă, a rezultat că Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti nu a înregistrat soluţii de restituire a cauzelor în vederea completării urmăririi penale ori de achitare.

Nu au existat situaţii în care inculpaţi arestaţi preventiv să nu fie trimişi în judecată.


Din perspectiva gradului de implicare al procurorilor în constatarea şi cercetarea infracţiunilor din categoria celor verificate, considerăm relevant că din cele 123 cauze aflate în lucru, într-un număr de 35 cauze sesizarea s-a făcut din oficiu, iar din cele 270 soluţionate în perioada 2011 – trimestrul I/2012, în 99 modul de sesizare a fost acelaşi.

Referitor la prejudiciile constatate şi la măsurile de recuperare luate prin instituirea sechestrului asigurător, reţinem că în anul 2011, valoarea totală a prejudiciilor în cauzele soluţionate a fost de le 56.434.854 lei, iar în trimestrul I/2012 a fost de 36.004.323 lei.

În toate cazurile în care au fost identificate bunuri urmăribile, atât în cele soluţionate cât şi în cele aflate în lucru au fost instituite măsuri asigurătorii.

În perioada controlului a fost soluţionat prin rechizitoriu dosarul penal nr. …/2010, având ca obiect infracţiunea de spălarea banilor şi evaziune fiscală, precum şi cauza nr. …/2010, iar dosarele nr. …/2012 şi nr. …/2011 se aflau în faza de redactare a soluţiei.

Serviciul Teritorial Piteşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

Concluzii şi propuneri:


I. Activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti în perioada 2011 - trimestrul I/2012, pe segmentul de infracţionalitate susmenţionat, poate fi apreciată ca fiind bună, aspectele pozitive identificate fiind următoarele:


- soluţionarea unor dosare complexe cu prejudicii importante prin emiterea rechizitoriului şi trimiterea în judecată a inculpaţilor (7 cauze);

- neînregistrarea în perioada de referinţă a unor soluţii de restituire ori achitare dispuse de instanţa de judecată în cauzele în care a fost sesizată prin rechizitoriu;

- respectarea de către procurori a dispoziţiilor legale privitoare la instituirea măsurilor asigurătorii în cauzele în care s-au constatat prejudicii, măsuri dispuse atât în cauzele soluţionate, cât şi în unele aflate în lucru cu urmărirea penală începută;

- manifestarea activă a procurorilor în constatarea şi cercetarea infracţiunilor din categoria celor verificate, din cele 138 cauze aflate în lucru,         într-un număr de 41 cauze (29,7%) sesizarea s-a făcut din oficiu, iar din cele 129 soluţionate în perioada de referinţă, într-un număr de 27 sesizarea s-a făcut în acelaşi mod (20,9%);

- buna pregătire profesională a procurorilor serviciului, precum şi a ofiţerilor de poliţie judiciară şi capacitatea acestora de a desfăşura un volum mare de activitate;

- buna colaborare dintre Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti şi celelalte instituţii implicate în combaterea fenomenului infracţional verificat (organe fiscale, structuri de control ale Guvernului României, instituţii cu atribuţii de control şi verificare a folosirii fondurilor europene).


II. Deficienţe şi vulnerabilităţi:

- lăsarea în nelucrare a unor cauze de către procurori pe perioade mari de timp şi neefectuarea în mod ritmic a actelor de cercetare ce se impuneau;

- modul inadecvat în care procurorii îşi stabilesc priorităţile în activitatea pe care o desfăşoară, cu consecinţa menţinerii stocului de dosare aflate în lucru, multe mai vechi de un an de la data înregistrării actelor se sesizare;

- existenţa unui volum mare de muncă şi concentrarea pe anumite cauze care au prezentat un grad ridicat de complexitate, finalizate prin soluţii de trimitere în judecată a inculpaţilor, în detrimentul altor cauze penale care au rămas în nelucrare.

- ocuparea parţială în anumite perioade de timp a posturilor de procuror prevăzute în organigramă.

În raport de aspectele constate cu ocazia controlului, formulăm următoarele propuneri:

I. Continuarea de către conducerea Serviciului Teritorial Piteşti şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura centrală a monitorizării activităţii procurorilor din cadrul serviciului, în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor având ca obiect  infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, cu precădere a celor mai vechi, aflate în lucru la procurori.

II. Reevaluarea modului de lucru al procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, în sensul stabilirii unor priorităţi în activitatea desfăşurată, astfel încât să se realizeze un echilibru al cauzelor soluţionate şi o accelerare a cercetărilor efectuate, ţinându-se seama de vechimea acestora, de soluţiile ce se preconizează a fi adoptate, precum şi de prevederile art. 122 Cod penal, referitoare la prescripţia răspunderii penale.

III. În temeiul art. 65 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, dispunerea de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unui control care să vizeze măsurile luate de procurori pentru soluţionarea cauzelor vechi şi rezultatele obţinute de către aceştia, urmând ca, în termen de 6 luni, concluziile desprinse să fie transmise şi Inspecţiei Judiciare.

Concluziile şi propunerile sunt consecinţa următoarelor constatări :

CAPITOLUL I.

Prezentare generală

I. 1. Resurse umane.

Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti face parte din structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Potrivit statelor de funcţii, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti are prevăzute 5 posturi de procurori, 6 posturi de ofiţeri de poliţie judiciară, 2 posturi de grefier, un specialist, un referent şi un conducător auto.



Facem precizarea că un post de procuror a fost alocat Serviciului doar la data de 1 ianuarie 2012.

În anul 2011, au fost ocupate postul de procuror şef serviciu şi 2 posturi de procuror, iar începând cu luna august 2011, a fost delegat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria C…. domnul procuror ...

În trimestrul I/2012, Serviciul a funcţionat cu un post de procuror neocupat.

Privitor la ofiţerii de poliţie judiciară, toate cele 6 posturi au fost ocupate în întreaga perioadă 2011 – trimestrul I/2012, ca şi în cazul celorlalte posturi din organigramă (specialist, personal auxiliar, personal contractual).

Din cei 4 procurori aflaţi în activitate, 3, inclusiv procurorul şef serviciu, efectuează urmărire penală, iar un procuror (doamna ...), îşi desfăşoară preponderent activitatea în sectorul judiciar.

I. 2. Volum de activitate – date generale:

În anul 2011, cu 3, respectiv 4 procurori, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti a soluţionat un număr total de 159 cauze, din care 15 prin rechizitoriu, fiind trimişi în judecată un număr de 58 inculpaţi, 6 dintre aceştia în stare de arest preventiv.

În primul trimestru al anului 2012, cu 4 procurori, au fost soluţionate 57 cauze, din care 4 prin rechizitoriu, fiind trimişi în judecată un număr de 19 inculpaţi, din care 5 în stare de arest preventiv.

La finele anului 2011, au rămas nesoluţionate un număr de 306 cauze, indicator ce a rămas, la un nivel comparativ, şi la sfârşitul trimestrul I/2012 (314 dosare).

I. 3. Situaţia statistică a cauzelor ce formează obiectul controlului pentru perioada 2011 – trimestrul I/2012.

În anul 2011, au fost soluţionate un număr de 100 cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, din care 6 prin rechizitoriu.

Comparativ, în anul 2010, au fost soluţionate un număr de 35 cauze, din care 6 prin rechizitoriu.

În primul trimestrul al anului 2012, au fost soluţionate 29 cauze având ca obiect infracţiunile menţionate mai sus, din care, prin rechizitoriu, o singură cauză.

Raportat la celelalte servicii teritoriale, menţionăm că, în anul 2011, din totalul de cauze soluţionate de către serviciile teritoriale, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti a soluţionat un număr de 159 cauze, volum apropiat de media naţională (165 cauze/serviciu).

La rechizitorii, însă, unitatea de situează pe unul din primele locuri, după Serviciul Teritorial Bucureşti cu 23 rechizitorii şi Serviciul Teritorial Iaşi cu 17 rechizitorii.

I. 4. Volumul de activitate al fiecărui procuror al Serviciului Teritorial Piteşti în perioada de referinţă.


Situaţia volumului de activitate/procuror se prezintă după cum urmează:

Nr. crt.

Procuror/perioada în care a funcţionat

Total cauze soluţionate

Din care

Total cauze aflate în lucru

Rechizitorii

Alte soluţii

1.

Procuror şef serviciu ...

01.01.2011 – 01.04.2012


82


13


69


94

2.

Procuror ...

01.01.2011 – 01.04.2012


62


4


58


123

3.

Procuror ...

01.01.2011 – 01.04.2012


31


1


30


32

4.

Procuror ...

04.08.2011 – 01.04.2012


43


4


39


65



Mai trebuie subliniat că la acest volum de activitate se mai adaugă şi activitatea judiciară, toţi cei 4 procurori participând în şedinţe de judecată, cu preponderenţă procurorul ... (427 participări), urmată de procurorul ... (71 participări), procurorul şef serviciu ... (2 participări) şi, respectiv, procurorul ... (2 participări).





I. 5. Volumul prejudiciilor reţinute în cauzele ce formează obiectul controlului, soluţionate în perioada de referinţă şi măsurile asigurătorii dispuse.

Anul 2011:

În cele 6 cauze în care s-au dispus soluţii de trimitere în judecată, s-au reţinut prejudicii în cuantum total de 11.022.002 lei, într-un număr de 4 cauze dispunându-se şi măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor.

Anul 2012:

În anul 2012, s-a adoptat soluţia de trimitere în judecată într-o singură cauză, prejudiciul reţinut fiind de 267.642,90 lei, iar pentru recuperarea acestuia, a fost dispusă măsura sechestrului asigurător.

CAPITOLUL II.

Cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani, aflate în lucru la procurori

La data începerii controlului, respectiv 7 mai 2012, se aflau în lucru la procurori un număr total de 138 dosare, repartizarea fiind următoarea:

1. Procuror şef serviciu ... – 42 dosare.

2. Procuror ... – 55 dosare.

3. Procuror ... – 32 dosar.

4. Procuror ... – 9 dosare.

Din punct de vedere al vechimii, raportat la data primei sesizări, situaţia se prezintă astfel:

- anul 2006 – 2 cauze (procuror ...);

- anul 2007 – o cauză (procuror ...);



- anul 2008 – 10 cauze (procuror ... – 7, procuror şef serviciu ... – 2, procuror ... - 1);

- anul 2009 – 11 cauze (procuror şef serviciu ... – 7, procuror ... – 3, procuror ... - 1).

Restul cauzelor sunt înregistrate în anii 2010 – 2012.

Se impune precizarea că într-un număr semnificativ de cauze, prima sesizare a fost înregistrată la alte parchete (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, parchete din circumscripţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti etc.), iar ulterior, au fost declinate la Serviciul Teritorial Piteşti.

CONSTATĂRI:

a). Cu puţine excepţii, dosarele aflate în lucru prezintă un grad ridicat de complexitate, determinat de calitatea persoanelor cercetate (preşedinţi de consilii judeţene, primari de municipii şi oraşe, consilieri judeţeni şi locali, funcţionari cu funcţii de conducere în cadrul unor instituţii publice etc.), prejudiciile constatate, modul de operare, volumul foarte mare de documente ce necesită a fi procesate, multitudinea şi diversitatea actelor de cercetare ce se impun a fi efectuate;

b). dosarele aflate în lucru la procurori au fost repartizate acestora în anii 2008 (4 cauze - procuror la ...), 2009 (10 cauze – 6 la procuror şef ... şi 4 la procuror ...), 2010 (30 cauze – 17 la procuror ..., 10 la procuror şef ... şi 3 la procuror ...), iar restul în anii 2011 şi trimestrul I/2012;

c). referitor la modul de sesizare, în cele 138 cauze aflate în lucru, sesizarea a fost făcută de instituţiile abilitate ale statului (Guvernul României –


Departamentul de Luptă Antifraudă, Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Curtea de Conturi, organe fiscale etc.) în 36 dosare, din oficiu în 41 dosare, prin plângere ori denunţ în 43 dosare, prin declinare de la alte unităţi de parchet în 15 dosare şi prin disjungere din alte cauze în 3 dosare.

Se poate remarca numărul important al sesizărilor din oficiu şi a celor făcute de instituţiile abilitate ale statului, ceea ce poate duce la concluzia că atât procurorii, cât şi celelalte instituţii, s-au manifestat activ în combaterea fenomenului infracţional pe care îl analizăm.

d). Cu puţine excepţii, actele premergătoare efectuate în cauzele aflate în lucru, erau realizate, urmare delegării dispuse de procurorul de caz, de către ofiţerii de poliţie judiciară;

e). rapoartele de constatate tehnico-ştiinţifică cu specific economico-financiar au fost efectuate de specialistul serviciului şi, cu totul izolat, a fost dispusă efectuarea de rapoarte de expertiză de către experţi independenţi;

f). verificările privind luarea unor măsuri asigurătorii atât în dosarele soluţionate în perioada 2011 – trimestrul I/2012, cât şi în cele aflate în lucru la procurori, au evidenţiat preocuparea acestora pentru pregătirea şi, respectiv, luarea unor astfel de măsuri.

În cele soluţionate, au fost instituite măsuri asigurătorii într-un număr de 5 cauze (dosarele nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2010 şi                      nr. …/2010).

Dintre cauzele nesoluţionate, au fost instituite măsuri asigurătorii într-un număr de 3 dosare (nr. …/2010, nr. …/2011 şi nr. …/2011).


Totodată, într-un număr de alte 3 cauze, au fost efectuate verificări privind identificarea unor bunuri ale învinuiţilor şi inculpaţilor în vederea instituirii sechestrului penal.

g) existenţa unui număr semnificativ de dosare în care se înregistrează întârzieri în privinţa efectuării cercetărilor şi în soluţionarea cu celeritate a acestora.

În acest sens, exemplificăm următoarele situaţii:

1. Procuror şef serviciu ...:

- dosar nr. …/2009, având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal (făptuitorii suspectaţi că au comis abuzuri şi ilegalităţi cu ocazia derulării unor lucrări de asfaltare a unor drumuri  dintr-o localitate, în urma cărora s-a constatat un prejudiciu de 724.800 lei).

În anul 2009, de la data înregistrării cauzei (30 octombrie 2009), în cauză s-a dispus doar o delegare a ofiţerilor de poliţie judiciară pentru efectuarea unor acte premergătoare, în anul 2010 a fost dispusă o conexare a dosarului            nr. …/2010, iar în anul 2011, au fost ridicate de la primărie mai multe documente referitoare la lucrările de asfaltare efectuate.

În cauză, au fost efectuate acte de cercetare în mod ritmic doar începând cu luna martie 2012, când s-au ridicat documente, s-au dispus verificări la societăţile comerciale implicate prin intermediul Gărzii Financiare şi au fost folosite alte mijloace de investigare.

- dosar nr. …/2009, înregistrat la data de 6 noiembrie 2009, privind un făptuitor, suspectat că a câştigat, prin mituirea unor funcţionari publici o licitaţie


organizată de un consiliu judeţean în valoare de 11.500.000 lei (art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal, art. 254 şi art. 255 Cod penal raportat la art. 5 şi 6 din Legea nr. 78/2000).

În anul 2011 nu s-a efectuat în cauză nici un act de cercetare, majoritatea actelor premergătoare fiind întocmite în 2009 (plan anchetă, delegarea unor ofiţeri de poliţie judiciară pentru efectuarea unor acte premergătoare, ridicarea unor documente, autorizare interceptare şi înregistrare convorbiri telefonice).

În anul 2010, s-a emis doar o adresă  prin care se solicitau consiliului judeţean anumite documente, iar în anul 2012, printr-o adresă, s-a solicitat efectuarea unor controale, prin comisarii Gărzii Financiare, la societatea administrată de făptuitor.

- dosar nr. …/2010, înregistrat la data de 16 aprilie 2010, având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (făptuitorul suspectat că, în perioada ianuarie – martie 2009, a desfăşurat activităţi comerciale prin intermediul unei societăţi comerciale, în valoare de 5.987.144 lei, pe care nu le-a înregistrat în evidenţele societăţii).

În anul 2011, în cauză au fost emise doar 2 adrese, prin care se solicitau anumite date de la Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia Poliţie Rutieră şi SC B. SA – Direcţia juridică, în anul 2010, s-a întocmit un proces verbal de către ofiţerul de poliţie judiciară, în care s-a consemnat rezultatul unor verificări privind identitatea reprezentanţilor legali ai unor societăţi comerciale aflate în relaţii comerciale cu societatea făptuitorului şi s-a dispus o delegare a ofiţerilor de poliţie judiciară pentru efectuarea unor acte premergătoare, iar în anul 2012, actele efectuate s-au limitat la o adresă către Direcţia Finanţelor


Publice şi la o delegare a unui ofiţer de poliţie judiciară pentru audierea unor persoane.

- dosar nr.  …/2010, înregistrat la data de 16 decembrie 2010, privind o persoană cu funcţie de conducere de la Direcţia Finanţelor Publice Argeş, cercetată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea           nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal şi art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 (suspectat că a aprobat ilegal rambursări de TVA în sumă de 120.000 lei).

În anul 2010 (luna decembrie), procurorul a dispus doar o delegare a ofiţerului de poliţie judiciară, pentru efectuarea unor acte premergătoare, iar în anul 2011, a fost emisă doar o adresă către Direcţia Finanţelor Publice.

În anul 2012, începând cu luna martie, cercetările s-au intensificat, spre exemplu, fiind audiate un număr de peste 20 persoane.

Cercetări efectuate în salturi, cu înregistrarea unor perioade relativ lungi în care dosarele au stat în nelucrare, au fost identificate şi în dosarele                        nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009 şi nr. …/2010 ale aceluiaşi procuror.

2. Procuror ...:

- dosar nr. …/2010, privind persoane din cadrul unui spitalul judeţean şi un administrator al mai multor societăţi comerciale, suspectaţi că au atribuit, respectiv obţinut ilegal, mai multe contracte de achiziţii publice, atribuite de către spital, cauzându-se astfel un prejudiciu în cuantum de 4.500.000 lei           (art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal).

De la data înregistrării (26 martie 2010) şi până la data controlului, în cauză a fost emisă o adresă către Garda Financiară, pentru a efectua mai multe verificări la societăţile comerciale controlate de făptuitor şi o adresă către


Judecătoria Piteşti, pentru obţinerea unor relaţii utile în cauză. Cele două adrese datează din anul 2010, iar, în anii 2011 şi 2012, nu a mai fost efectuat nici un act de cercetare.

- dosar nr. …/2008, înregistrat la data de 2 iunie 2008, având ca obiect  infracţiunile prevăzute de art. 9 din legea nr. 241/2005, art. 43 din Legea                 nr. 82/1992, art. 23 din Legea nr. 656/2002 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003.

De la data repartizării dosarului, procurorul a emis 4 rezoluţii prin care a conexat alte cauze penale la dosarul nr. …/2008, toate actele procedurale fiind întocmite în anul 2009. De atunci şi până în luna februarie 2012, când s-au trimis mai multe adrese către o societate comercială, procurorul nu a efectuat nici un act de urmărire penală în cauză.

- dosarul nr. …/2009, privind un primar, suspectat că a atribuit, cu nerespectarea prevederilor legale un contract de achiziţie publică, iar contractul de asociere în participaţiune dintre municipalitate şi câştigătorii licitaţiei publice s-a încheiat, fiind sesizate diferenţe majore în calculul determinării aportului la capitolul social al fiecăreia dintre părţi, element decisiv în stabilirea cotei de participare la beneficii, cauzându-se astfel un prejudiciu de 2 milioane euro.

De la momentul înregistrării (14 iulie 2009) şi până la data efectuării controlului, procurorul a întocmit o ordonanţă de delegare pentru ofiţerul de poliţie, în sensul efectuării anumitor acte de cercetare penală (23 iulie 2009) şi a audiat denunţătorul la data de 7 octombrie 2010, astfel că acest dosar a stat în nelucrare o perioadă mare de timp.

- dosarul nr. …/2010, având ca obiect infracţiunile prevăzute de                art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal şi art. 9 din Legea nr. 241/2005.


Astfel, prin ordonanţa nr. /2009 din 13 ianuarie 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti  a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, având în vedere natura faptelor comise şi prejudiciul produs.

Din luna februarie 2010 şi până în luna aprilie 2012, procurorul nu a efectuat nici un act de cercetare penală în cauză (2 ani).

Mai mult, prin ordonanţa din 5 mai 2012, acesta a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş.

- dosarul nr. …/2009, având ca obiect  infracţiunea de spălare de bani.

De la data înregistrării (26 martie 2009) şi până la data controlului, în cauză nu s-a efectuat nici un act de cercetare penală, dosarul stând în nelucrare o perioadă foarte mare de timp (3 ani).

- dosarul nr. …/2009, privind mai mulţi făptuitori care aveau calitatea de membri ai comisiilor locale şi ai Comisiei Judeţene de fond funciar, prefect, reprezentanţi ai Administraţiei Domeniilor Statului, cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la            art. 248 Cod penal.

De la data înregistrării (16 septembrie 2009) şi până la data controlului, în cauză a fost emisă doar o singură adresă către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ş., datată 5 aprilie 2011.

Ca atare, dosarul penal a stat în nelucrare perioade mari de timp (octombrie 2009 – martie 2011; mai 2011 – mai 2012), în care nu s-a efectuat nici un act de cercetare.


- dosarul nr. …/2010, înregistrat la data de 17 septembrie 2010, având ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 246 Cod penal şi art. 132 din Legea             nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal, prejudiciul cauzat fiind estimat la suma de 1 milion euro.

De la data repartizării dosarului, procurorul a audiat denunţătorul la data de 3 septembrie 2010 şi până în luna aprilie 2012, acesta nu a mai efectuat nici un act de cercetare penală, dosarul stând în nelucrare o perioadă mare de timp.

- dosarul nr. …/2010, înregistrat la data de 7 octombrie 2010, privind un primar, cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal.

De la data repartizării dosarului, prin ordonanţa din 21 octombrie 2010 procurorul a delegat ofiţerul de poliţie judiciară să efectueze anumite acte de cercetare penală şi a solicitat instanţei de judecată, prin referatul din 21 octombrie 2010, autorizarea interceptării convorbirilor telefonice efectuate de către făptuitor.

Din luna octombrie 2010 şi până la data efectuării controlului, nu s-a efectuat niciun act de cercetare penală în cauză, astfel că dosarul penal a stat în nelucrare o perioadă mare de timp.

Situaţii similare au fost identificate şi în dosarele nr. …/2010 şi                     nr. …/2010.

3. Procuror ...:

- dosar nr. …/2010, înregistrat la data de 6 iulie 2010, privindu-i pe reprezentanţii unei societăţi comerciale, suspectaţi de accesarea frauduloasă a



unor fonduri europene din Programul SAPARD, cauzându-se un prejudiciu în sumă de 864.923 lei (art. 181 şi art. 182 din Legea nr. 78/2000).

De la data repartizării dosarului, procurorul a dispus doar traducerea unor documente redactate în limba germană şi engleză, ataşate actului de sesizare (anul 2010) şi a efectuat o comisie rogatorie internaţională, la solicitarea autorităţilor germane (în anul 2011).

În anul 2012 nu s-a efectuat nici un act de cercetare în cauză.

- dosar nr. …/2011, înregistrat la data de 14 iulie 2011, privind mai mulţi funcţionari publici suspectaţi că au atribuit ilegal o suprafaţă de 313 ha pădure de pe care au exploatat abuziv masă lemnoasă, în valoare de 1.063.680 euro (art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal).

În anul 2011 (iulie – decembrie), procurorul a dispus doar o delegare a ofiţerului de poliţie judiciară pentru audierea denunţătorului şi ridicarea unor documente (acte efectuate), iar. în anul 2012, a fost emisă doar o adresă către Judecătoria B. pentru comunicarea copiilor unor decizii civile.

- dosar nr. …/2011, înregistrat la data de 27 iunie 2011, în care se efectuează cercetări cu privire la inspectori fiscali din cadrul unei direcţii judeţene a finanţelor publice, care au efectuat un control la o societate comercială, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin reţinerea nereală că s-a sustras de la plata unor taxe şi impozite în valoare de 6.059.194 lei (art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal).

În anul 2011 (iunie – decembrie), în cauză nu s-a efectuat nici un act de cercetare, iar în anul 2012, s-au dispus două delegări în urma cărora a fost audiată doar persoana vătămată şi s-au emis două adrese către Direcţia


Finanţelor Publice Bucureşti – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Situaţii similare au fost identificate şi în dosarele nr. …/2010 şi                     nr. …/2011 ale aceluiaşi procuror.


CAPITOLUL III.

Măsurile dispuse de procurori şi procurorul şef serviciu,  în vederea soluţionării cu celeritate a dosarelor


Având în vedere dimensiunile serviciului, organigrama şi specificul activităţii desfăşurate de acesta, măsurile dispuse în vederea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor au îmbrăcat forme specifice.

Dintre măsurile identificate, menţionăm următoarele:

a). Repartizarea personalului serviciului pe sectoare de activitate, având în vedere resursele umane existente;

Reţinem, aici, ordinele nr. 22/I/1/10 ianuarie 2011 şi nr. 220/I/1/5 martie 2012, emise în temeiul art. 106 şi 112 din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care întreg personalul a fost repartizat pe sectoare de activitate şi au fost stabilite atribuţiile specifice.

b).  Monitorizarea modului de organizare şi desfăşurare a activităţii de urmărire penală, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate (organizarea de echipe specializate formate din procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti; întocmirea planurilor de anchetă de către procurori etc.; verificarea dosarelor penale mai vechi de un an de la data sesizării şi 6 luni de la


data începerii urmăririi penale şi stabilirea măsurilor necesare soluţionării acestora; analiza cauzelor având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene).

În acest sens, sunt de reţinut informările întocmite de procurorul şef serviciu ca urmare a efectuării unor verificări pe temele enunţate, astfel: informările din datele de 18 mai 2011, 27 iunie 2011, 9 septembrie 2011, 9 noiembrie 2011, 14 februarie 2012, 5 martie 2012, 23 martie 2012, 28 martie 2012 şi 12 aprilie 2012.

c). Stabilirea unor modalităţi eficiente de conlucrare cu organele de poliţie şi cele fiscale, în scopul impulsionării activităţii investigative în cauzele complexe.

Reţinem, în acest sens, buna colaborare cu comisarii Gărzii Financiare din judeţele Argeş şi Vâlcea, verificările şi controalele efectuate de aceştia, inclusiv sesizările formulate, contribuind la buna desfăşurare a cercetărilor în cauzele cu specific economic-financiar.

Un alt demers demn de subliniat este solicitarea făcută Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Argeş la data de 5 martie 2012, de a desemna un număr de 20 ofiţeri de poliţie judiciară, care ulterior să fie delegaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti să efectueze acte de urmărire penală în dosarele aflate pe rolul acesteia.

d). Organizarea unor activităţi de formare profesională continuă la nivelul serviciului, cuprinse în programele de perfecţionare a pregătirii profesionale.



Exemplificăm, în acest sens, întâlnirea cu tema „Corupţia în administraţia publică locală” din 15 martie 2012, cea cu tema „Traficul de influenţă” din 30 noiembrie 2011, sesiunea de schimb de experienţă organizată în data de 20 octombrie 2011 având ca temă „Conceptul şi caracterizarea infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie şi infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, reglementate în Codul penal şi în Legea nr. 78/2000”, întâlnirea cu tema „Interceptările şi înregistrările audio sau video din 30 noiembrie 2011”.

CAPITOLUL IV.

Respectarea dispoziţiilor legale şi a ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dispuse în vederea luării măsurilor

asigurătorii şi recuperării prejudiciilor

Dispoziţiile privind luarea măsurilor asigurătorii, sunt prevăzute în art. 163 - 168 Cod procedură penală, iar obligativitatea dispunerii lor în cazurile particulare ale săvârşirii infracţiunilor ce formează obiectul controlului, sunt prevăzute în art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 20 din Legea nr. 78/2000 şi             art. 25 alin. 6 din Legea nr. 365/2002.

Nu s-au identificat situaţii de neluarea măsurilor asigurătorii în cauzele în care s-au adoptat soluţii de trimitere în judecată, cu reţinerea unor prejudicii, iar în unele din cele aflate în lucru, după începerea urmăririi penale, s-au efectuat verificări pentru identificarea de bunuri (3 cauze), iar într-un număr de alte 3 cauze, s-a dispus măsura sechestrului asigurător.


Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu a emis ordine în materia luării măsurilor asigurătorii, apreciindu-se că dispoziţiile legale menţionate mai sus, sunt îndestulătoare.



CAPITOLUL V.

Cauzele care au condus la nesoluţionarea cu celeritate a dosarelor

Existenţa unui număr de 138 cauze, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, aflate în lucru la procurori, plasează Serviciul Teritorial Piteşti pe unul din primele locuri între structurile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie din acest punct de vedere.

Această situaţie a fost determinată de existenţa unor cauze obiective şi subiective ce au afectat celeritatea în soluţionarea acestor dosare.

Cauze obiective:

a). Existenţa unui volum mare de cauze, majoritatea de complexitate sporită. Exemplificăm dosarele nr. …/2008, nr. …/2008, nr. …/2009,                      nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2010, nr. …/2010, nr. …/2010,         nr. …/2010, nr. …/2010, nr. …/2010, nr. …/2011 etc.

b). Neocuparea temporară a posturilor de procuror existente în statul de funcţii şi insuficienţa numărului de ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul serviciului.



Astfel, în anul 2011, serviciul a funcţionat până în luna august doar cu 3 procurori (procurorul şef serviciu şi 2 procurori operativi), iar în trimestrul I/2012, deşi serviciului i-a fost alocat încă un post de procuror, acesta nu a fost ocupat nici până în prezent.

În ce-i priveşte pe ofiţerii de poliţie judiciară, datorită volumului de activitate, la data de 5 martie 2012, procurorul şef serviciu a fost nevoit să apeleze la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş, pentru a-i desemna un număr de 20 ofiţeri de poliţie, pentru a putea fi delegat în dosarele înregistrate la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.

c). Concentrarea resurselor umane de care dispunea serviciul, în anumite perioade de timp, pentru soluţionarea unor cauze complexe. Exemplificăm:

- dosarul nr. …/2009, în care prin rechizitoriul din 16 mai 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 15 inculpaţi, printre care un preşedinte de consiliu judeţean, 2 primari de municipii, mai mulţi primari de comune şi funcţionari publici cu funcţii de conducere, faţă de care s-a reţinut obţinerea şi folosirea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunităţii Europene;

- dosarul nr. …/2010, în care prin rechizitoriul din 30 august 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 8 inculpaţi, printre care preşedintele A.N.M.D.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 254 alin. 2 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, art. 255 Cod penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 ş.a.

- dosarul nr. …/2010, în care au fost trimiţi în judecată un număr de 3 inculpaţi, printre care un magistrat având funcţia de prim procuror la un parchet


de pe lângă tribunal, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de              art. 257 Cod penal raportat la art. 5, art. 6 şi art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi art. 260 Cod penal;

- dosarul nr. …/2011, în care au fost trimişi în judecată un număr de 4 inculpaţi, printre care un secretar general în cadrul ministerului Sănătăţii, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. 2 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 ş.a..

Ca şi cauză complexă finalizată în anul 2012, printr-o soluţie de trimitere în judecată, exemplificăm dosarul nr. …/2010, în care a fost emis rechizitoriul din data de 23 martie 2012.

d). Dificultăţi în administrarea probatoriilor.

Marea majoritate a cauzelor verificate cuprind documentaţii ample, ce vizează realizarea unor proiecte de lucrări publice (reabilitări de drumuri, lucrări de investiţii etc.), de mari dimensiuni şi de valoare economico-financiară importantă, astfel că procesarea acestora a fost deosebit de anevoioasă.

În alte cauze, s-au solicitat şi au fost autorizate interceptări şi înregistrări ale convorbirilor telefonice, astfel că unele acte de cercetare, din motive de confidenţialitate, nu se puteau efectua în această perioadă.

Nu în ultimul rând, în unele cauze, s-au impus măsuri de cooperare cu autorităţi judiciare străine.

Exemplificăm dosarul nr. …/2010, în care, la solicitarea autorităţilor germane, a fost efectuată o comisie rogatorie internaţională.

e). Declinări între diferite structuri de parchet.

Exemplificăm:


- dosarul nr. …/2009 care iniţial a fost înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Piteşti la data de 8 septembrie 2008 şi declinat către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti la data de 4 iunie 2009;

- dosarul nr. …/2012 înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş la data de 3 noiembrie 2009 şi declinat la data de 13 ianuarie 2012;

- dosarul nr. …/P/2012 înregistrat iniţial la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa la data de 28 februarie 2008  şi declinat la data de 2 aprilie 2012;

- dosarul nr. …/2009 înregistrat iniţial la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău la data de 13 august 2007 şi declinat la data de 26 martie 2009;

- dosarul nr. …/2010 înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti la data de 26 august 2008 şi declinat la data de 19 februarie 2010;

- dosarul nr. …/2010 înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş la data de 17 noiembrie 2008 şi declinat la data de 9 martie 2010;

- dosarul nr. …/2010 înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti la data de 26 ianuarie 2006 şi declinat la data de 26 martie 2010.

Cauze subiective:



a). Lăsarea în nelucrare, pe perioade mari de timp, a dosarelor aflate în lucru la procurori.

Analiza acestor dosare a fost realizată la capitolul II, subcapitolul „Constatări”.

b). Managementul timpului de lucru – modul în care procurorii îşi stabilesc priorităţile în activitatea pe care o desfăşoară.

Verificarea dosarelor aflate în lucru a evidenţiat că unii procurori nu îşi stabilesc foarte clar priorităţile, în raport de vechimea dosarelor (de exemplu, procurorul R.S.).



CAPITOLUL VI.

Eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni



Din analiza datelor statistice, a rezultat că în perioada de referinţă, au fost soluţionate un număr de 129 cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, din care 7 prin rechizitoriu.

Procentul numărului trimiterilor în judecată din totalul cauzelor soluţionate reprezintă 5,4%. Spre exemplu, din totalul cauzelor soluţionate în anul 2011 la nivelul tuturor serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (ce includ atât infracţiuni din cele susmenţionate, cât şi celelalte fapte de competenţa direcţiei), numărul rechizitoriilor reprezintă 10,05%.



Comparând datele prezentate, se poate concluziona că din punct de vedere al ponderii rechizitoriilor în totalul soluţiilor adoptate, eficienţa activităţii desfăşurate este relativ redusă.

Luând însă strict numărul cauzelor finalizate prin rechizitoriu în anul 2011 şi trimestrul I/2012 din categoria celor verificate, respectiv 7, se poate aprecia că eficienţa a fost totuşi notabilă.

Un alt criteriu de eficienţă care poate fi reţinut, este cel al numărului cauzelor în care instanţele de judecată au pronunţat soluţii de restituire ori achitare. Din verificarea datelor statistice în perioada de referinţă, a rezultat că Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti nu a înregistrat asemenea situaţii.

Din perspectiva gradului de implicare al procurorilor în constatarea şi cercetarea infracţiunilor din categoria celor verificate, considerăm relevant că din cele 138 aflate în lucru, într-un număr de 41 cauze sesizarea s-a făcut din oficiu, iar din cele 129 soluţionate în perioada 2011 – trimestrul I/2012, în 27 modul de sesizare a fost acelaşi.

Referitor la prejudiciile constatate şi la măsurile de recuperare luate prin instituirea sechestrului asigurător, reţinem că în anul 2011, valoarea totală a prejudiciilor în cauzele soluţionate a fost de 11.022.002 lei, iar în trimestrul I/2012 a fost de 267.642,90 lei.

Pentru toate acestea, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor.



Pentru a face o comparaţie, este ilustrativ că pentru toate cauzele serviciului, soluţionate în anul 2006, nu s-au constatat prejudicii, în anul 2007 acestea s-au ridicat la 8.219.011 lei, iar în anul 2008, la 12.788.683 lei.

Mai reţinem că, în perioada 2011 – trimestrul I/2012, au fost soluţionate un număr de 121 cauze din categoria celor verificate, rămânând în stoc un număr de 138 cauze din aceeaşi categorie, indicatori ce demonstrează un ritm lent de reducere a stocului de dosare rămase nesoluţionate.

RĂSPUNS

la precizările şi observaţiile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie la raportul de control vizând „Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cu celeritate a dosarelor în care se efectuează cercetări pentru infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale uniunii europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii, precum şi eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni”

Prin adresa nr. 1708/C/2012 din 28 septembrie 2012 au fost înaintate Inspecţiei Judiciare precizările şi observaţiile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie.

În urma verificării acestora, Inspecţia Judiciară formulează prezentul răspuns:

I.1. În Raportul final din data de 20 iulie 2011 al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, la capitolul 2 privind situaţia procesului de reformă în România - realizări şi provocări, se constată necesitatea adoptării de „măsuri urgente pentru îmbunătăţirea sistemului de recuperare a produselor infracţiunii”. La capitolul 4 Recomandări, lit. j) se subliniază nevoia îmbunătăţirii rezultatelor în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de fraudă cu fonduri UE şi privind achiziţiile publice.

2. Obiectivul controlului tematic, astfel cum a fost stabilit de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost „Verificarea măsurilor (subl. n.) luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cu celeritate a dosarelor în care se efectuează cercetări pentru infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii, precum şi eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni”.

3. S-a constatat că, deşi nu există dispoziţii scrise nici ale procurorului şef al direcţiei şi nici ale procurorului şef serviciu în legătură directă cu obiectivul controlului, totuşi au fost dispuse măsuri de către procurorul şef serviciu pentru creşterea celerităţii actului de urmărire penală cu privire la întreaga activitate a unităţii de parchet, ale căror efecte se regăsesc şi în ceea ce priveşte cauzele ce au făcut obiectul controlului.

Faţă de constatări au fost formulate următoarele propuneri:

1. Activitatea de conducere desfăşurată de procurorul şef este necesar a fi evidenţiată în dispoziţii scrise (note de serviciu) astfel încât să existe o mapă cu lucrări de acest tip. Dincolo de aspectul formal al problemei, evidenţierea în scris ar constitui şi un ajutor în exercitarea la timp şi complet a actului de conducere.

2. În ceea ce priveşte domeniul supus verificării este necesar ca, pornind de la condiţionalităţile expuse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum şi de la concluziile Raportului final din data de 20 iulie 2011 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi


Verificare,  procurorul şef să transpună în dispoziţii scrise priorităţile şi măsurile pe care le consideră oportune în vederea atingerii obiectivelor respective.”

În precizările şi observaţiile făcute la Raportul de control procurorii DNA au arătat, relativ la propunerea de la punctul 2, că aceasta „ar trebui formulată în termeni mult mai precişi sub aspectul conţinutului concret al măsurilor şi priorităţilor avute în vedere, al cadrului legal care ar putea fundamenta formalizarea lor prin dispoziţii scrise al procurorului şef direcţie, ţinând cont şi de limitele în care se poate realiza controlul ierarhic superior asupra anchetelor penale în curs, astfel încât stabilirea unor priorităţi la nivel instituţional în ceea ce priveşte investigarea şi soluţionarea cu precădere a cauzelor având un anumit obiect să nu fie interpretată ca o ingerinţă în activitatea procurorului de caz, contrară prev. art. 64 alin. 2 din Legea nr. 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în raport cu procedurile judiciare derulate în celelalte dosare”.

Faţă de punctul de vedere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, amintim în primul rând faptul că, potrivit art. 65 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în M. Of. Nr. 628 din 1 septembrie 2012, Inspecţia Judiciară are atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, nu atribuţii de consiliere a procurorilor şefi în exercitarea actului de conducere.

Cu toate acestea, având în vedere nevoia procurorilor de a fi îndrumaţi în exercitarea activităţii de conducere arătăm următoarele:



  1. Ca regulă, actul de conducere se exercită în scris şi prin excepţie, verbal;
  2. Obiectivul controlului tematic, astfel cum a fost stabilit de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost „Verificarea măsurilor …”; aşa cum am arătat în raport, cu ocazia controlului nu am identificat nicio măsură dispusă de conducere în scris pentru a organiza şi eficientiza activitatea supusă controlului; am identificat măsuri generale, luate verbal, concretizate în organizarea de facto a unităţii de parchet (de ex. cu privire la ofiţerii de poliţie judiciară, la prioritizarea soluţionării cauzelor în care se prefigurează emiterea rechizitoriului);
  3. Pornind de la regula exercitării actului de conducere în scris, având în vedere şi nevoia de îndrumare manifestată de procurorii a căror activitate a fost verificată, considerăm că emiterea unei note de serviciu de către procurorul şef (al serviciului ori, după caz, al direcţiei, cu toate că propunerea noastră viza activitatea procurorului şef serviciu, pentru că Serviciul Teritorial Iaşi a fost verificat şi pentru această unitate erau propunerile) în care să constate că îmbunătăţirea sistemului de recuperare a produselor infracţiunii constituie atât o recomandare a Comisiei Europene cât şi un deziderat al unităţii de parchet şi să identifice măsuri care ar putea îmbunătăţi acest sistem la nivelul unităţii pe care o conduce, ar fi fost necesară.
  4. Reţinând nevoia de “termeni precişi”, luăm următorul exemplu: echipa de control a constatat că procurorul …, în cauzele pe care le are spre soluţionare, după ce dispune începerea urmăririi penale, dispune şi măsura asiguratorie a popririi pe toate conturile deţinute de învinuit la toate băncile, fără


identificarea în prealabil acestora (conturi şi bănci). Întrebat fiind de ce procedează în acest fel procurorul a menţionat că are două obiective: celeritatea luării în concret a măsurii (băncile unde învinuitul nu avea conturi răspundeau că nu pot aplica măsura asiguratorie, dar celelalte comunicau luarea măsuri; procedând în acest fel evita ca învinuitul, aflând că este urmărit penal, să scoată banii din conturi iar o măsură asiguratorie ulterioară să fie practic golită de conţinut şi vădit ineficientă.

  1. Cu privire la exemplul de mai sus, inspectorii au apreciat că, procurorul şef, cunoscând această practică a procurorului ..., putea să facă, în scris, o analiză a eficienţei acestei măsuri, iar dacă o considera bună în atingerea dezideratului (obiectivului) stabilit – îmbunătăţirea sistemului de recuperare a produselor infracţiunii – să emită o notă de serviciu prin care să dispună extinderea acestei proceduri la nivelul întregii unităţi de parchet. Apreciem că această analiză poate fi făcută şi în prezent, atât de procurorul şef al Serviciului, cât şi de procurorul şef al Direcţiei, pentru a putea extinde această practică la nivelul întregii direcţii. Dacă analiza va dovedi că măsura este ineficientă ori din alte motive, aceasta nu va fi implementată.
  2. Considerăm că, relativ la exemplul de la punctele 4 şi 5, dacă o măsură de acel gen ar fi implementată, nu se încalcă în niciun fel independenţa procurorului în efectuarea urmăririi penale şi în dispunerea soluţiei într-o cauză penală, iar actul de conducere, ţinând cont şi de recomandarea Comisiei Europene, în atingerea obiectivului stabilit, concretizat în scris, este exercitat corespunzător.


II. Precizarea consemnată în punctul II din adresă, referitoare la desfiinţarea Biroului de combatere a infracţiunilor de corupţie din administraţia publică a fost însuşită şi, în consecinţă, s-a eliminat menţionarea acestuia din structura Secţiei de combatere a corupţiei.

Solicitarea formulată în punctul IV din adresă, privind eliminarea oricăror menţiuni de natură a conduce la identificarea părţilor din dosar, nu poate fi realizată în cazul dosarului menţionat la pagina 19 din Raport, deoarece precizările referitoare la dosarul nr. …/2006, privind persoana cercetată, care a ocupat şi ocupă în continuare o funcţie publică ce îi conferă imunitate generală şi absolută, reprezintă tocmai cauza nesoluţionării dosarului.

III.1. La punctul III din adresa nr. 1708C/2012 din data de 28.09.2012 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sunt reţinute aspecte referitoare la activitatea Serviciului Teritorial Bucureşti, fiind indicate paginile 98 şi 91 din raportul Inspecţiei judiciare, apreciindu-se că propunerea de „identificare a unor soluţii care să conducă la reducerea duratei de efectuare şi depunere a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi expertizelor, precum şi la asigurarea fondurilor băneşti necesare acestora”, nu ar fi justificată deoarece este vorba de un buget limitat alocat şi nu de lipsa unei solicitări ori de alocarea de fonduri cu acest titlu.

Apreciem că, observaţia este pur formală, încercându-se o justificare a tergiversării procedurilor datorate lipsei fondurilor băneşti, fapt pentru care ne menţinem propunerea ca fiind întemeiată.

Pagina nr. 91 din raport cuprinde constatări de la Serviciul Teritorial Ploieşti şi nu conţine date referitoare la precizarea formulată.


2. Referitor la punctul IV din adresa sus-menţionată se constată că  în Capitolul II al raportului privind activitatea Serviciului Teritorial Bucureşti, incluzând şi paginile 112-113, nu sunt înserate date care să permită identificarea părţilor din dosare sau a celor care furnizează detalii despre obiectul anchetei penale, astfel că nu se impune eliminarea vreunor menţiuni.

Paginile nr. 134-135 şi 141 nu vizează activitatea Serviciului Teritorial Bucureşti, ci a Serviciului Teritorial Piteşti.

IV. În legătură cu observaţiile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie (punctul IV din adresă), sub aspectul celor constatate la Serviciul Teritorial Piteşti, considerăm că este îndreptăţită obiecţiunea formulată şi, în consecinţă, s-a procedat la reformularea menţiunilor ce pot conduce la identificarea părţilor din dosare sau a celor care furnizează detalii despre obiectul anchetei penale (paginile 134 – 135 şi 141 din raport).

V. În legătură cu punctul V, precizăm că susţinerile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie reprezintă o justificare a faptului că nu s-a suplimentat schema posturilor de specialişti financiari la Serviciul Teritorial Ploieşti.

Propunerea făcută de inspectori cu privire la suplimentarea schemei la Serviciul Teritorial Ploieşti cu încă un post de specialist financiar s-a făcut tocmai ţinând cont de volumul de activitate, specificul activităţii şi cazuistica acestui serviciu.



Astfel, s-a apreciat ca inechitabilă situaţia Serviciului Teritorial Ploieşti faţă de alte servicii teritoriale din ţară care au tot un post de specialist financiar, dar care au un volum de activitate mai mic decât al acestuia (Raportul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2011 – cauze de soluţionat şi cauze soluţionate) şi mai puţine cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani.

Prin Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 379 din 1 noiembrie 2012,     s-a însuşit conţinutul răspunsului Inspecţiei Judiciare la precizările şi observaţiile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie la raportul de control, s-a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 760/IJ/245/SIP/2012 având ca obiect verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cu celeritate a dosarelor în care se efectuează cercetări pentru infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii, precum şi eficienţa activităţii în investigarea acestor tipuri de infracţiuni la Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală – Secţia de Combatere a Corupţiei şi Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciile Teritoriale Bucureşti, Ploieşti, Piteşti şi Iaşi, precum şi luarea următoarelor măsuri:

1) la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală – Secţia de Combatere a Corupţiei:

- identificarea de către conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unor soluţii de natură să conducă la reducerea duratei necesare întocmirii constatărilor tehnico-ştiinţifice;

- evaluarea cauzei de către procuror în funcţie de vechimea înregistrării dosarului în sistem pentru evitarea situaţiilor în care, între momentul

repartizării cauzei la procuror şi momentul efectuării primului act de urmărire penală, se scurge o perioada mare de timp;

- limitarea, pe cât posibil, a folosirii măsurii procesuale a disjungerii cauzei, cu precădere în situaţia în care această măsură se dispune în cauzele în care se adoptă soluţii de netrimitere în judecată;

- analiza temeinică a probelor existente şi evitarea repetării solicitării unor mijloace de probă deja existente la dosar, cu consecinţa tergiversării adoptării soluţiei.

- activitatea de control operativ curent desfăşurată de procurorii cu funcţii de conducere este necesar a fi evidenţiată în scris, astfel încât să existe o mapă cu lucrări de acest tip;

- în ceea ce priveşte domeniul supus verificării este necesar ca, pornind de la condiţionalităţile expuse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum şi de la concluziile Raportului final din data de 20 iulie 2011 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,  procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie să transpună în dispoziţii scrise priorităţile şi măsurile pe care le consideră oportune în vederea atingerii obiectivelor respective.

2) la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie:

- identificarea de către conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unor soluţii de natură să conducă la reducerea duratei necesare întocmirii constatărilor tehnico - ştiinţifice;

- efectuarea evaluării cauzei de către procuror în funcţie de vechimea înregistrării dosarului în sistem pentru evitarea situaţiilor în care, între momentul repartizării cauzei la procuror şi momentul efectuării primului act de urmărire penală, se scurge o perioada mare de timp;

- evitarea, pe cât posibil, a folosirii măsurii procesuale a disjungerii cauzei, cu precădere în situaţia în care această măsură se dispune în cauzele în care se adoptă soluţii de netrimitere în judecată;

- continuarea monitorizării, de către procurorii cu funcţii de conducere, a dosarelor vechi aflate în lucru la procurori.

3) la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi:

- activitatea de conducere desfăşurată de procurorul şef este necesar a fi evidenţiată în dispoziţii scrise (note de serviciu), astfel încât să existe o mapă cu lucrări de acest tip;

- în ceea ce priveşte resursele umane s-ar impune suplimentarea numărului de poliţişti de poliţie judiciară cu încă un post.

4) la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti:

- efectuarea demersurilor necesare de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru suplimentarea schemei Serviciului Teritorial Ploieşti cu încă un post de specialist financiar, având în vedere importanţa deosebită a activităţii desfăşurate de specialistul financiar, dar şi volumul de

activitate al Serviciului Teritorial Ploieşti şi natura infracţiunilor care fac obiectul de activitate a acestui serviciu, ponderea cea mai mare fiind a cauzelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani.

5) la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti:

- continuarea monitorizării activităţii procurorilor din cadrul Serviciului Teritorial Bucureşti şi Biroului Teritorial Slobozia, de către conducerea Serviciului Teritorial Bucureşti şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura centrală, în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, cu precădere a celor mai vechi aflate în lucru la procurori;

- stabilirea priorităţilor în activitatea desfăşurată, astfel încât să se realizeze un echilibru al cauzelor soluţionate, ţinându-se seama de vechimea acestora (2007-2011), de soluţiile ce se preconizează a fi adoptate, precum şi de prevederile art. 122 Cod penal referitoare la prescripţia răspunderii penale;

- identificarea unor soluţii care să conducă la reducerea duratei de efectuare şi depunere a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi expertizelor;

- având în vedere faptul că cele mai multe dintre dosarele vechi lăsate în nelucrare perioade lungi de timp se regăsesc la Biroul Teritorial Slobozia, în temeiul art. 65 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, se impune ca procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie să dispună un control care să vizeze măsurile luate de procurori pentru soluţionarea cauzelor vechi ce au făcut obiectul controlului şi rezultatele obţinute de către aceştia, urmând ca, în termen de 6 luni, concluziile desprinse să fie transmise şi Inspecţiei Judiciare.

5) la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti:

- continuarea de către conducerea Serviciului Teritorial Piteşti şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura centrală a monitorizării activităţii procurorilor din cadrul serviciului, în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice şi spălare de bani, cu precădere a celor mai vechi, aflate în lucru la procurori;

- reevaluarea modului de lucru al procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, în sensul stabilirii unor priorităţi în activitatea desfăşurată, astfel încât să se realizeze un echilibru al cauzelor soluţionate şi o accelerare a cercetărilor efectuate, ţinându-se seama de

vechimea acestora, de soluţiile ce se preconizează a fi adoptate, precum şi de prevederile art. 122 Cod penal referitoare la prescripţia răspunderii penale;

- în temeiul art. 65 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, dispunerea de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unui control care să vizeze măsurile luate de procurori pentru soluţionarea cauzelor vechi şi rezultatele obţinute de către aceştia, urmând ca, în termen de 6 luni, concluziile desprinse să fie transmise şi Inspecţiei Judiciare.

Hits: 2964
Comments (0)Add Comment

Write comment

busyscroll back to top
 
Joomla Templates by JoomlaVision.com